Rugina de la Krivoi Rog ne-a mancat 1 miliard USD

de     HotNews.ro
Luni, 28 martie 2005, 0:00



Cele mai mari investitii ale Romaniei In strainatate sunt mancate de rugina. Combinatul de Imbogatire a minereurilor acide cu continut de fier din Ucraina si Combinatul de produse cu continut de nichel si cobalt din Las Camariocas-Cuba au Inghitit peste 1 miliard de dolari din banii nostri

De fiecare data cand se schimba un guvern In Romania, una din prioritati o constituie recuperarea investitiei de la Krivoi Rog-Ucraina. La numirea sa In functia de secretar de stat In Ministerul Economiei si Comertului, Eugen tapu-Nazare a declarat ca investitia de la Krivoi-Rog si oleoductul Constanta-Trieste vor fi prioritare pe agenda sa de lucru.

Aceeasi importanta, la nivel declarativ, au acordat-o celor doua proiecte si guvernele precedente. In cazul Krivoi-Rog jocurile sunt facute, singura sansa a Romaniei fiind aceea de a mai recupera ceva bani de la vecinii ucraineni. In cazul celebrului oleoduct Insa, se pune problema de a da bani. Cati, cum, cu cine ramane de vazut.

Cat despre Las Camariocas, tacere totala. Spre deosebire de ucraineni, cubanezii s-au dovedit mai cooperanti. Nu si noi.

Bani pentru Intretinerea ruginei
In Ucraina au fost de curand si presedintele Basescu si ministru de externe Mihai Razvan Ungureanu. Pe agenda oficiala a discutiilor s-au aflat Canalul Bistroe si platoul continental al Marii Negre, respectiv Insula serpilor.

Nici un cuvant, cel putin oficial, despre Krivoi Rog. Este foarte adevarat, prin actul de privatizare al combinatului siderurgic de la Galati, guvernul Nastase a Incredintat continuarea negocierilor In privinta recuperarii investitiei de la Krivoi Rog omului de afaceri Laksmi Mittal, proprietarul celui mai mare grup siderurgic din lume, inclusiv al Sidex.

De ce lui? Pentru ca atunci cand a fost luata decizia construirii combinatului din Ucraina, Sidexul era unul dintre principalii sai beneficiari. Romania urma sa-si recupereze investitiile prin importul de pelete de la Krivoi Rog, necesare combinatului de la Galati.

Astfel, initial a fost stabilita o cota de 26,7 milioane tone, ulterior cota ridicandu-se la 30,9 milioane tone anual. Pentru a intra In posesia peletelor combinatul trebuia terminat. Romania nu a reusit sa-si duca treaba pana la capat, fiind realizate circa 90% din lucrari, iar Ucraina a abandonat la randul ei partea de constructii ce-i revenea.

Din 1990 Incoace nimeni nu a mai reusit sa faca ceva la combinat, In ciuda deselor contacte Intre cele doua parti. Daca tara noastra nu a mai investit mare lucru In continuarea lucrarilor investeste anual Insa cateva zeci de miliarde pentru consolidarea lor.

„Pentru Intretinerea ruginei", spun majoritatea specialistilor, pentru ca este greu de crezut ca vreodata se vor fabrica pelete la Krivoi Rog.

Ucraina vrea, Romania plateste
Peste 140 de Intreprinderi romanesti si-au adus aportul la construirea combinatului de Imbogatire a minereurilor acide din Ucraina, efortul financiar al Romaniei fiind estimat la circa 800 milioane dolari. Asta pana In 1990. Cei 4 mari antreprenori din Romania (Arcif, Arcom, Uzinexportimport si Ipromet) au construit la Krivoi Rog nu numai un combinat, ci un adevarat oras.

Blocuri de locuinte, gradinite, scoli. Macar aceste investitii puteau fi recuperate, dat fiind faptul ca pe partea utilajelor este greu sa se mai faca o evaluare. Interesant este ca In momentul de fata, cand piata otelului este una dintre cele mai dinamice, peletele de la Krivoi Rog ar fi fost ca o mana cereasca pentru Sidex.

Greselile din ultimii 14 ani se platesc Insa scump. Conservarea utilajelor din combinat este vorba-n vant, atata vreme cat ele sunt depasite din punct de vedere tehnologic. Sa dam un singur exemplu: calculatorul central este un calculator Coral de constructie romaneasca din anii 80-90. A mai auzit cineva de asemenea calculatoare.

La fel se Intampla si cu celelalte utilaje, pentru care statul roman a platit si plateste In continuare. Probabil ca raportat la tehnologia de care dispune si Ucraina s-ar mai putea face ceva. Intrebarea este cine da banii. Romania ar mai avea de investit, teoretic, vreo 200 de milioane de dolari pentru a-si ancheia definitiv lucrare.

Ucrainenii au sistat practic orice finantare a lucrarilor Inca din anul 1994. De atunci Incolo se fac comisii, se semneaza acorduri interguvernamentale dar singurii care mai dau niste bani sunt romanii.

Razbunarea fostei URSS
O alta problema ramasa In suspensie, care costa si asta vreo 100 de milioane de dolari, consta In recuperarea contravalorii unor utilaje independente livrate de Romania unor combinate metalurgice din fosta URSS. Aceste utilaje se regasesc In anumite combinate de pe teritoriul Rusiei, dar contravaloarea lor nu este recunoscuta de Ucraina.

Asta In conditiile In care dupa destramarea URSS si Rusia si Ucraina si-au asumat o parte din obligatiile rezultate din proiectul Krivoi Rog. Nici acuma nu s-a stabilit cine sa returneze aceasta suma. Toate aceste probleme Isi cauta Inca raspuns. In ce masura actualul guvern va reusi sa mai scoata vreun ban de la ucraineni pentru investitia de la Krivoi Rog ramane de vazut.

Dupa 15 ani este greu de crezut ca vom mai avea vreodata vreo recompensa.


Cine gresesete plateste
Decizia de a se construi un combinat de prelucrare a minereurilor acide la Dolinska, langa Krivoi Rog, a fost luata In anul 1983, aceasta zona fiind foarte bogata In minereu de fier. sapte state socialiste parafau atunci „Conventia Krivoi Rog", fiecare urmand sa-si aduca aportul la constructia combinatului.

Printr-o conventie semnata cu fostul URSS, Romania se angaja sa realizeze 26,7% din valoarea investitiei, respectiv 774,6 milioane ruble transferabile, echivalentul a peste 700 milioane dolari, fiind cea mai mare investitie a Romaniei peste hotare. Combinatul urma sa devina cel mai mare furnizor de minereu-pelete-pentru siderurgia romaneasaca, indeosebi pentru Sidex Galati.

Termenul de executie a lucrarii era anul 1990.

Ulterior, acesta a fost prelungit pana In 1992, numai ca evenimentele din 1990 au dat totul pe dos. Cehii, nemtii (fosta RDG), bulgarii s-au retras imediat din cadrul proiectului, partea lor de participatie fiind de altfel si mai mica. Romania nu a facut acest lucru, iar acum plateste cu varf si indesat.

La Combinatul de fabricare a produselor cu continut de nichel si cobalt din Cuba, Romania a jucat din nou cartea perdanta. Conventia interguvernamentala multilaterala a fost semnata cu cubanezii In anul 1975 si aici fiind cosemnatare alte membre ale fostului CAER.

Industria romaneasca trebuia sa participe la proiect cu livari de echipamente pe credit, cu dobanda de doi la suta pe an, In perioada 1982-1986, In volum de circa 84 milioane ruble transferabile (circa 113 milioane dolari).

Rambursarea creditului si plata dobanzilor urma sa se faca prin livrarea de catre Cuba a 3250 tone produse cu continut de nichel pe o perioada de 12 ani, dupa punerea In functiune a primei linii de productie.

Conform proiectului initial combinatul urma sa aiba trei linii de productie, capacitatea totala fiind de 30.000 tone metrice pe an. In 1990, livrarile romanetti pentru acest obiectiv au fost sistate, iar personalul roman aflat pe santier a fost retras. La vremea respectiva participarea tarii noastre era de 59,3 milioane ruble transferabile, echivalentul a circa 80 milioane dolari.

Spre deosebire de combinatul de la Krivoi Rog, In cazul Las Camariocas guvernul Roman a renuntat la continuare lucrarilor. In prima faza, caci la insistentele partii cubaneze s-a convenit prelungirea termenului de utilizare a creditului pana la sfarsitul anului 1995 si reluarea livrarilor.

Partea romana si-a achitat toate obligatiile asumate Insa cubanezii, la fel ca ucrainenii, nu si-au putu onora partea lor de finantare. S-a Incercat chiar constituirea unei societati mixte cubanezo-sud africane, urmand ca sud africanii sa asigure finantarea de circa 200 milioane dolari pana la punerea In functiune. Cu noi ramane cum s-a stabilit. Adica nicicum.
Saptamana Financiara, Alexandru Moldovan





162 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version