ONG-urile sunt inca tapul ispasitor al PSD-ului pentru pierderea alegerilor. Si pentru imaginea proasta a PSD-ului. Acest lucru poate fi dedus din declaratia recenta a lui Ion Iliescu la Piatra-Neamt in care fostul presedinte se plangea de faptul ca societatea civila romaneasca si mediile intelectuale sunt dominate de "grupuri minoritare, insa foarte incisive, de dreapta".

Iliescu a cerut o situatie a organizatiilor neguvernamentale din Romania si zice ca a descoperit nume neprietenoase printre fondatori. De unde suparare mare pentru faptul ca PSD nu a stiut sa se apropie de intelectualitate. Vina o poarta insa aceste ONG-uri, care "dau sentimentul ca viata intelectuala a Romaniei este dominata de aceasta orientare politica de dreapta", crede Iliescu.

De unde se impun si unele masuri: "sa inchegam dialogul cu intelectualii si sa stimulam structurarea unei societati civile care sa reflecte optiunile si pozitiile reale ale intelectualitatii".

Cam in acelasi fel a criticat si Adrian Nastase prestatia ONG-urilor cu ocazia vizitei sale "istorice" la GDS (15 martie).

Intrebat despre ostilitatea cu care a tratat societatea civila, Nastase a raspuns atunci ca "relatia noastra cu unele dintre ONG-uri a fost marcata de felul in care Alianta Civica s-a aliat politic cu o anumita zona" si este in consecinta "istoria unei relatii cu o structura ce a dorit sa reprezinte intelectualitatea si societatea civila si care s-a pozitionat in antiteza, in opozitie, mai

bine spus, cu noi".

Secretele stenogramelor

Ideea unei societati civile obediente PSD care sa ofere legitimitate practicilor comuniste si de clan ale acestui partid nu e noua. Ea revine ca o obsesie in stenogramele PSD.

Daca urmarim stenogramele sedintei din 5 ianuarie 2004, vedem ca Nastase aducea la cunostinta Delegatiei Permanente a PSD faptul ca "noi avem de acum a ne bate nu numai cu partidele care se vor purta probabil elegant, ci ne vom bate cu o serie de ONG-uri, care vor fi submarinele de atac pe sub apa din partea opozitiei si ele vor lansa teme, ele vor incerca sa ne atace".

Amenintarea de submarin a ONG-urilor a revenit de multe ori in gandirea politica a lui Adrian Nastase, inclusiv intr-o declaratie publica din campania electorala. Dar aceasta idee are radacini mai adanci, pe vremea cand Nastase isi incepea cariera de ideolog comunist.

Intr-un articol de tinerete Nastase numeste cu acest termen diferite organizatii neguvernamentale occidentale, precum Freedom House, care nu se lasau prostite de propaganda lui Ceausescu si aratau care este adevarata situatie a romanilor.

De unde si propunerea unor solutii: "Noi va trebui in mod categoric sa intram mult mai serios, asa cum am vorbit, pe zona ONG-urilor si o sa facem o discutie in care fiecare dintre noi, data viitoare, spune ce organizatii neguvernamentale in care este el membru si pe care le-a creat, ce anume poate sa faca.

Sa facem o lista cu ele, dar cu fiecare in parte, nu asa, in general, vorbim despre ONG-uri, ca tot am vorbit despre ONG-uri, si cum le cream, dar practic nu s-a intamplat nimic".

Franchetea cu care Nastase explica stratagema PSD de a-si crea propriile ONG-uri in scopul simularii societatii civile si al suportului acesteia pentru PSD se poate explica doar prin faptul ca nici in cele mai urate cosmaruri fostul premier nu si-a inchipuit ca aceste planuri vor ajunge la urechile publicului.

Nastase trece apoi la masuri concrete: "Avem o problema sa cream un Institut de Politici Nepublice sau Private - Institutul de Politici Private? Cream 15 institute din astea si dam sarcina fiecaruia, celor care nu au ONG-uri acasa le dam sarcina sa-si faca fiecare doua ONG-uri acasa. Nu se mai poate".

De ce se temea de fapt fostul premier? De inevitabilul care a si avut loc: "Este vorba de o actiune pe care daca nu incercam sa o contracaram vom fi erodati in permanenta cu aceste rapoarte, monitorizari, ca nu trebuie mai mult.

Si pe urma presa le preia, dar nu presa le lanseaza, ca sa nu aiba responsabilitate pe chestiunile astea, si vor plimba prin televiziuni, prin presa aceste rapoarte ale unor ONG-uri". Rapoarte pline de adevar.

ONG-uri de partid

Ideea lui Nastase a fost pusa in practica, dupa cum o dovedeste numarul mare de ONG-uri conduse de pesedisti si ridicate la rang de utilitate publica pentru a primi bani de la buget.

Aici se includ Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film din Romania, condusa de fostul senator PSD Sergiu Nicolaescu, Fundatia "Pop de Popa pentru ocrotirea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare", condusa de alt fost senator PSD Ioan Pop de Popa, Uniunea Cineastilor din Romania, condusa de Mihnea Gheorghiu, membru al CC al PCR in perioada 1969-1984 si presedinte al Academiei de Stiinte

Sociale si Politice intre 1975 si 1989, Asociatia Armatorilor si Operatorilor Portuari, condusa in timpul primirii statutului de Viorel Stefan, pe atunci parlamentar PSD.

Teama de organizatiile neguvernamentale

Subiectul ONG-urilor revine de mai multre ori in stenograme. Il gasim si in 2003 (8 decembrie), cand Geoana si-a manifestat ingrijorarea pentru faptul ca Stolojan si Alina Mungiu au contacte la Bruxelles si ca PSD nu are monopolul politicii externe a Romaniei. "Domnul presedinte stie de actiunea lui Mungiu de la Bruxelles. Fac doua lucruri.

Pe de o parte, au inceput sa activeze reteaua de ONG-uri care le sunt apropiate si ma astept sa o foloseasca mai mult, inclusiv afara, nu numai pe Mungiu, am auzit ca si pe altii vor sa-i foloseasca". PSD se temea ca va fi acuzat de fraudarea alegerilor, pentru care se pregatea de altfel cu sarg.

Asa incat doreau cu orice chip sa opreasca acele organizatii care puteau arata "faptul ca suntem tentati sa fraudam alegerile si sa folosim forta noastra pentru denaturarea alegerilor".

Severin spiona ONG-urile autentice

Raporturile Societatii Academice Romane (SAR) deranjau foarte tare PSD-ul la acea ora pentru ca erau in contradictie cu fericirea si bunastarea de partid si de stat pe care o transmitea PSD-ul. Raspunsul lui Adrian Nastase la aceste sesizari este foarte sugestiv: "Exista o solutie.

Adrian Severin, care este membru in Societatea Academica, ar putea sa spuna ca el nu este de acord cu concluziile respective si sa atace foarte tare".

Si aici intra in joc Adrian Severin, care sare in sprijinul ideii conducatorului: "Asta am vrut sa spun si eu, si anume ca trebuie sa facem totusi si o politica cu ONG-urile existente, inclusiv o politica de contact, prin care, discutand cu ei, sa aflam dinainte cam ceea ce doresc sa faca. Prin discutiile astea anumite lucruri pot fi prevenite sau cel putin ne putem informa in legatura cu ele".

Severin propunea asadar nici mai mult, nici mai putin decat infiltrarea ONG-urilor si tactica scurgerilor de informatii cu ajutorul unor persoane "binevoitoare". Severin cere sa nu se deschida un razboi pe fata cu ONG-urile, ci practicarea unei "politici mai subtile".

Asa incat, continua Severin, "de ce sa nu spun acolo, domnule, sunt si ei aici si vreau si eu sa stiu ce concluzii trageti voi si sa ma pot eventual opune concluziilor sau delimita de ele".

Dar Adrian Severin nu a slujit PSD-ului doar in calitatea sa de membru SAR (prevalandu-se de calitatea de membru fondator, dar care oricum nu mai activase de mult acolo, iar in ianuarie a fost suspendat), ci si in aceea de vicepresedinte al Consiliului Director al Fundatiei Institutul "Ovidiu Sincai".

Care este exact o ONG pe placul lui Adrian Nastase, cocotat tocmai pe scaunul de presedinte al Consiliului Director. Institutul Sincai avea rolul de a crea acea patura intelectuala de stanga care sa fie binevoitoare nomenclaturii pesediste. Ocazional, cand subiectele erau fierbinti, Severin organiza conferinte la institut pentru a transmite mesaje si altfel decat via PSD.

Una dintre aceste idei pe care a insistat Institutul "Sincai" a fost ca, chiar daca PSD ar pierde alegerile, Europa ar dori o coalitie la guvernare care sa includa acest partid.

Pentru intelegerea atmosferei de la "Sincai" mai trebuie adaugat ca in functia de secretar general al Consiliului Director a fost pus tocmai Dan Agathon, asa incat se poate spune ca functiile de la fundatie aveau corespondent direct in PSD.

Premierul isi dadea singur bani

Adrian Nastase mai avea insa si alte organizatii. Asfel, Fundatia Europeana "Nicolae Titulescu", al carei presedinte era chiar fostul premier, a beneficiat in timpul guvernarii trecute de peste 3 miliarde de lei din banii publici prin HG nr. 4/9.01.2003. Premierul Nastase i-a oferit presedintelui de fundatie Nastase acesti bani... In 9.10.

2003 Nastase aproba printr-o hotarare de guvern finantarea proiectului "Nicolae Titulescu - opera politico-diplomatica" cu suma de 610 milioane de lei. Si Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, si Asociatia de Drept International si Relatii

Internationale sunt patronate de Adrian Nastase.

Revenind la relatia PSD cu societatea civila, pe langa Adrian Severin, un alt personaj care avea rolul de a indulci relatia PSD-ului cu societatea civila a fost Alin Teodorescu.

Nastase i-a recunoscut acestuia rolul cu ocazia intalnirii de la GDS, cand a declarat ca disputa cu ONG-urile "a contaminat cumva si relatia cu GDS, desi mult mai putin - si aici, probabil, un rol important l-a avut Alin Teodorescu, care ne-a aratat adeseori in cadrul guvernului sau la partid faptul ca GDS nu este atat de rau cum credeau unii dintre colegii nostri".

Incercari de preluare

Tehnica PSD-ului a inclus incercarea de preluare a unor ONG-uri prin interpusi si oameni de bine. Una dintre organizatiile vizate in acest sens a fost si Liga Apararii Drepturilor Omului (LADO). Aceasta nu a primit banii alocati de la buget in 2004 (63 miliarde de lei) in virtutea statutului sau de ONG de utilitate publica.

Desi Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a dat castig de cauza in procesul intentat guvernului pentru neplata subventiei, LADO nu a primit banii cuventi si nu a putut participa ca observator la alegerile din toamna.

Intr-un interviu dat la BBC in preajma alegerilor generale Nicolae Stefanescu Draganesti, presedintele LADO, a recunoscut ca incercarile de preluare a LADO de catre PSD erau adevarate si ca s-a incercat trecerea lui pe postul de presedinte de onoare pentru a fi scos din circulatie.

PSD a mai incercat si o altfel de preluare a ONG-urilor, printr-un proiect de HG propus in 2004 de Ministerul Muncii, Solidaritatii si Familiei prin care componenta Consiliului de Administratie al ONG-urilor urma sa fie aprobata, asadar controlata de consiliul local.

Propunerea a cazut, ea fiind criticata inclusiv de adjunctul sefului misiunii diplomatice a Ambasadei SUA la Bucuresti, Thomas Delare. El a declarat in decembrie 2004 ca o asemenea hotarare nu are nici un sens, fiind o complicatie inutila ce ar ingreuna munca si eficacitatea acestor organizatii. Exact ceea ce isi dorea si PSD de altfel...

Observatori platiti de PSD

Sistemul ONG-urilor de partid a iesit in evidenta cu ocazia alegerilor generale. In momentul in care Asociatia Pro Democratia si-a anuntat retragerea observatorilor de la turul al doilea al alegerilor prezidentiale guvernul PSD s-a grabit sa acrediteze alte doua organizatii, Clubul Societatii Civile si "Millenium for Human Rights".

Aceasta din urma ONG era patronata tocmai de Mihaela Geoana, sotia celui care atragea atentia in stenograme asupra pericolului ca ONG-urile pot influenta parerea europenilor despre Romania. Cat despre Clubul Societatii Civile, acesta era condus de Draga Corneanu, care a lucrat la Biroul de Presa de la Cotroceni intre 1990 si 1996, sub Ion Iliescu.

O caseta facuta publica in perioada fierbinte dintre cele doua tururi de scrutin arata faptul ca mai multi observatori ai Clubului Societatii Civile au fost platiti de PSD ca sa inchida ochii la neregulile de la alegeri.

Pentru a intelege cat de privilegiate au fost aceste ONG-uri de partid, trebuie aratat ca in timp ce Pro Democratia avea in Capitala 113 observatori, Clubul Societatii Civile avea 766 de observatori iar Millenium 564.

Chiar si o ONG necunoscuta precum Asociatia Tineretului Roman pentru Natiunile Unite a avut aprobat un numar de 280 de observatori la alegeri.