Mai aproape decit acum o saptamina si totusi inca departe de Europa: asa ar putea fi, sintetic, rezumata pozitia Romaniei in cursa pentru aderare. Dupa ce, miercuri, Comisia pentru politica externa a Parlamentului European a votat in favoarea aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, inca un obstacol procedural a fost depasit. Dar, pina la aderarea din 1 ianuarie 2007, calea este lunga.
Deja majoritatea favorabila din comisie prefigureaza votul din plenul Parlamentului European, dar, spre deosebire de Bulgaria - care a obtinut 71 de voturi pentru, un vot impotriva si o abtinere, tara noastra a generat mai mult scepticism: 59 de voturi pentru, 9 abtineri si 2 voturi impotriva.
Parlamentarii europeni pareau insa, cu o saptamina in urma, a se orienta spre un acord conditionat in privinta aderarii Romaniei. Pentru aceasta, parlamentarii europeni par sa agreeze continuarea monitorizarii atenta a Romaniei si dupa 3 aprilie. Datorita alternantei la guvernare, care joaca inca o data in favoarea Romaniei, guvernul beneficiaza de o limitata marja de incredere.
Reformele ramin inca de realizat. Prezenta lui Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, la sedinta extraordinara a guvernului a urmarit sa asigure sprijinul efectiv al UE pentru eforturile de a transforma domeniul cheie al justitiei.
Declaratiile oficialului european au intarit pozitia ministrului justitiei, iar sprijinul reiterat miercuri, 30 martie, de presedintele Traian Basescu a venit oportun pentru a inlatura orice ambiguitate in privinta prioritatii din acest domeniu prioritar.
Pozitia exprimata de seful Delegatiei Comisiei Europene marcheaza o transformare cruciala: pentru prima data un reprezentat al Comisiei Europene exprima opinii favorabile strategiilor de reforma a justitiei, dupa ce, ani la rind, acest capitol a fost analizat critic din cauza absentei strategiilor concrete de implementare a legislatiei.
Introducerea clauzei de salvgardare viza tocmai asigurarea unui mijloc eficace de presiune asupra guvernului roman in privinta capacitatii de a consolida independenta reala a justitiei si conditii concurentiale pe piata.
Faptul ca Romaniei i s-a impus o clauza de salvgardare fara precedent in istoria largirii Europei, da seama despre entuziasmul mai degraba fortat in privinta credibilitatii tarii noastre. Opacitatea sau interesul ingust al unor grupuri de clientela cu control asupra spatiului politic au escamotat toate bunele intentii in privinta reformei.
Justitia a fost (mai este?) centrul de reactie in situatii de criza extrema, iar independenta efectiva a curtilor pericliteaza si astazi pozitiile de putere obtinute prin coruptie si protectie politica. Suportind mai mult decit celelalte puteri efectele crizei de autoritate, justitia s-a aflat intr-un continuu proces de eroziune a increderii publice care a afectat fundamentele statului de drept.
Lungul drum al justitiei romanesti spre descoperirea propriei independente pare sa capete o traiectorie pozitiva. Insa un autentic stat de drept nu se poate constitui doar prin interventia externa. Nu Europa este prima interesata in succesul procesului de reconstructie a justitiei, ci Romania insasi.
Implementarea legislatiei, intarirea institutiilor, coerenta administratiei, depolitizarea structurilor politice si administrative depind nu doar de autoritati, ci si de societate. Cei peste 50 de ani de constructie europeana, cu toate crizele si rasturnarile spectaculoase de situatie au asigurat UE stabilitatea institutionala.
Acest lucru nu ar fi fost posibil fara fundamentul valoric pe care o societate civila emergenta s-a dezvoltat. Daca Europa unita, dincolo de criticile euroscepticilor, pare sa se afle pe o traiectorie previzibila, se datoreaza orizontului valoric comun, fundamentelor impartasite aflate dincolo de diferentele culturale sau politice.
Mai aproape de Europa inseamna mai mult decit mai eficienti, mai competitivi, presupune o viziune despre dreptate si libertate. Fara asigurarea acestor axe ale universului european, vom ramine departe de Europa chiar si in interiorul UE.
