In vreme ce intreaga lume crestina asista indurerata la sfarsitul inevitabil al existentei pamantesti a Papei Ioan Paul al II-lea, intrebarea fireasca pe care cei peste un miliard de catolici si, alaturi de ei, multi de alte confesiuni religioase si-o pun este cine va succeda Sfantului Parinte. Ioan Paul al II-lea a fost primul papa neitalian intr-o perioada de nu mai putin de 455 de ani.
Se va merge pe aceeasi linie, va fi ales, de data aceasta, pentru prima oara, un papa din lumea a treia, tinand seama de mutatiile intervenite in structura demografica a Bisericii Catolice, care arata ca, astazi, 65 la suta din adeptii acestei biserici traiesc in Africa, Asia si America Latina?
In cazul unui raspuns afirmativ, candidatul cel mai probabil ar putea fi cardinalul Francis Arinze al Nigeriei. In varsta de 72 de ani, acesta ar fi primul pontif african de la Gelasius I (492-496).
Alti posibili candidati din lumea a treia ar fi cardinalul Oscar Rodriguez (62 de ani) al Hondurasului, un militant pentru usurarea poverii datoriei tarilor sarace, si cardinalul Claudio Hummes (70 de ani) al Braziliei.
Multi membri ai ierarhiei superioare a Vaticanului par, insa, a se teme ca, in conditiile declinului influentei europene in sanul Bisericii Catolice, se simte tot mai mult necesitatea alegerii unui papa dintr-o tara a Europei, pentru a se incerca oprirea acestui declin.
Privind lucrurile dintr-un asemenea punct de vedere, sansele cele mai mari le-ar putea avea un cardinal italian, pentru ca exista o traditie indelungata in aceasta privinta si pentru ca o asemenea alegere nu ar deranja pe nimeni, spre deosebire de ceea ce s-ar putea intampla in cazul unui papa, de pilda, german sau francez.
Dupa parerea unei surse a Vaticanului, citata de France Presse, conclavul cardinalilor nu ar fi dispus sa-si asume riscul unui papa de alta nationalitate decat cea italiana. Italienii au avantajul de a fi "oamenii locului" si de a cunoaste perfect mecanismele de functionare a Curiei papale, afirma aceasta sursa.
In plus, nu trebuie uitat ca, din cei 58 de cardinali europeni - din numarul total de 117 -, nu mai putin de 20 sunt italieni si, daca acestia se vor putea pune de acord, unul dintre papabili ar putea fi cardinalul Dionigi Tettamanzi (70 de ani), arhiepiscopul Milanului, cea mai mare dioceza din Europa, considerat ca mare favorit, intre altele si
pentru ca este un apropiat al lui Ioan Paul al II-lea si impartaseste multe dintre vederile sale.
Alt papabil italian este cardinalul Venetiei, Angelo Scola (63 de ani), care si el este un apropiat al actualului papa, in plus, candidatura sa fiind, se pare, sustinuta de puternica organizatie catolica Opus Dei.
Daca ar fi vorba, totusi, de alegerea unui papa neitalian, se vehiculeaza numele cardinalului german Joseph Raztinger (77 de ani), o somitate doctrinara, decan al Sacrului Colegiu, dar sansele sale sunt apreciate ca relativ reduse, dat fiind convingerile sale pronuntat conservatoare.
In orice caz, insa, influenta sa este deosebit de mare si nu trebuie uitat ca el a jucat un rol determinant in alegerea actualului papa.
Se reaminteste, in acest sens, ca, in 1978, Karol Wojtyla a fost ales in cea mai inalta demnitate ecleziastica pentru ca principalii doi candidati italieni, cardinalul Giovanni Benelli al Florentei si cardinalul Giuseppe Siri al Genovei, nu au putut fi departajati, solutia iesirii din impas fiind sugerata de cardinalul german.
Un posibil candidat ar putea fi si cardinalul Parisului, Jean-Marie Lustiger (79 de ani), care, fiind de origine evreiasca, convertit de mic copil la crestinism, in imprejurarile tragice ale celui de-al doilea razboi mondial, ar putea contribui la inlaturarea milenarului clivaj dintre crestinism si iudaism, insa tocmai originea sa, ca si varsta inaintata ar putea constitui un impediment.
Printre "outsiders" se vantura numele cardinalului Bruxellesului, Godfried Danneels (71 de ani), socotit ca prea liberal, si cardinalul Vienei, Christoph Schoenborn, considerat prea tanar (60 de ani), potrivit criteriilor Vaticanului. Oricum, pana la rostirea formulei sacramentale "Habemus Papa", anuntand alegerea unui nou pontif, nu poate fi vorba decat de supozitii.
Sa ne aducem aminte ca, in 1978, cand a fost ales Ioan Paul al II-lea, numele acestuia nu figura printre principalii favoriti.
