Ceausescu a incercat sa-l salveze pe Papa

de Daniel Gorgonaru     Ziarul
Luni, 4 aprilie 2005, 0:00



Fostul dictator comunist Nicolae Ceausescu a informat serviciile secrete franceze ca impotriva Papei Ioan Paul al II se organizeaza un antentat. Informatia a fost transmisa cu sase luni inainte de ziua de 13 mai 1981 atunci cand turcul Mehmed Ali Agca l-a impuscat pe Suveranul Pontif.

Intr-un interviu acordat cotidianului francez La Liberation la inceputul anilor ’90, Alexandre de Marenche, fostul sef al serviciilor secrete franceze, a precizat, inca de pe atunci, ca varianta implicarii KGB si a serviciilor secrete bulgare, asa-zisa „pista bulgara", este cea mai plauzibila.

El a spus ca probele stranse de autoritatile italiene in colaborare cu serviciile secrete din alte state occidentale, precum Franta, Marea Britanie sau SUA, au condus la varianta „pistei bulgare", coordonata de KGB.

INFORMATIE NEUTILIZATA

Marenche a amintit si de faptul ca au existat nenumarate informatii, in care diversi colaboratori din Est ai serviciilor secrete franceze au transmis date prin care se anunta organizarea unui atentat la adresa Papei.

Una din informatii a fost transmisa de la Bucuresti, unde Ceausescu a fost pus la curent de serviciile romanesti de informatii ca Suveranul Pontif va fi tinta unui act terorist.

Avertizarea venita din Romania nu avea insa sa fie luata in seama. Cu toate ca serviciile franceze au anuntat Vaticanul, sursa, regimul comunist de la Bucuresti, nu a fost considerata credibila.

LIPSA DE CREDIBILITATE A DICTATORULUI

Nu exista foarte multe date care sa argumenteze pozitia Occidentului, si in special a Vaticanului, fata de informatia transmisa de autoritatile comuniste din Romania.

Trebuie luate in calcul doua aspecte: politica regimului Ceausescu fata de Biserica greco-catolica si legaturile liderului de la Bucuresti cu Licio Gelli, al carui scandal era pe prima pagina a ziarelor din Peninsula.

De altfel, pe numele Gelli, un afacerist italian cu puternice legaturi in KGB si Romania, a fost emis in martie 1981 un mandat de arestare de catre autoritatile italiene pentru spionaj politic, militar si industrial.

Mai mult, ca urmare a dezertarii lui Pacepa, credibilitatea lui Nicolae Ceausescu si a informatiilor „oferite" de serviciile secrete romanesti era foarte redusa.

Datele oferite de Pacepa serviciilor secrete americane, si implicit occidentale, au dezvaluit jocul dublu practicat de Ceausescu in relatiile Vest - Moscova, fapt ce avea sa duca in cele din urma la izolarea politica a liderului de la Bucuresti.

VOIA SA SE APROPIE DE VEST

Incercarea lui Ceausescu de a preveni autoritatile de la Vatican ca impotriva lui Ioan Paul al II se pregateste un atentat a avut motivatie politica.

Schimburile de informatii intre state aflate in conflict, Romania era membra a tratatului de la Varsovia in timp ce Franta era membra NATO, erau un lucru la care se practica si se mai practica si in prezent, daca exista un avantaj reciproc care sa nu lezeze propriile interese.

Ceausescu dorea cu ardoare sa redevina un partener de discutii credibil pentru Occident, dupa cele doua episoade prezentate mai sus si ca urmare a oferit informatia despre pregatirea atentatului vesticilor.

Din pacate pentru el, dar si pentru Papa, situatia nu a fost favorabila, atmosfera de suspiciune si neincredere existenta intre regimul comunist roman si statele occidentale fiind cea care avea in cele din urma sa decida si informatia sa nu fie luata in considerare.


ORDONAT DE KGB

Publicatia italiana Corriere della Sera a relatat intr-un articol recent ca documente ale fostelor servicii secrete est-germane STASI au confirmat ca atentatul comis in 1981 impotriva Papei Ioan Paul al II-lea a fost ordonat de KGB si executat de serviciile secrete bulgare.

Guvernul german a descoperit in arhivele STASI documente care confirma ipoteza potrivit careia „KGB a ordonat atentatul, serviciile bulgare l-au executat (prin intermediul lui Ali Agca si a altor teroristi turci), iar RDG a supervizat intreaga operatiune si manevrele succesive de stergere a urmelor", se arata in articol.

Documentele au fost predate de Guvernul german celui bulgar si vor fi puse la dispozicia comisiei parlamentare care ancheteaza activitatea serviciilor secrete ale tarilor din Est in Italia.

STERGEREA URMELOR

Corriere della Sera precizeaza ca dosarele care se afla la Sofia sunt scrisori in care serviciile secrete germane cer ajutorul si cooperarea colegilor lor bulgari pentru stergerea urmelor. Cotidianul a adaugat ca aceste informatii confirma ceea ce a scris Papa in cartea sa intitulata „Memorie si identitate".

Suveranul Pontif s-a declarat convins ca Ali Agca nu a comis atentatul din proprie initiativa si ca altcineva l-a „planificat", altcineva l-a „comandat".

CINE ESTE MEHMET ALI AGCA

Mehmet Ali Agca, acum in varsta de 47 de ani (foto medalion), s-a nascut in 1958 la Malatya, in estul Turciei, intr-o familie dominata de un tata alcoolic. Cu toate acestea, familia a facut eforturi pentru a-i asigura o educatie cat mai buna, trimitandu-l sa studieze Economia la Istanbul. El a ales sa se inroleze in grupari de extrema dreapta.

In anii ’70 a omorat un ziarist „inamic" al acestor grupari extremiste si a fost arestat, evadand, insa, in 1979. In acelasi an, i-a trimis Papei Ioan-Paul al II-lea o scrisoare de amenintare.

Pe 10 mai 1981, pe cand Mehmet avea 23 de ani, a ajuns la Roma intr-un automobil Ford, impreuna cu complicele si compatriotul sau Oral Celik.

Avea asupra lui un pistol Browning si o grenada. Miercuri 13, cei doi s-au instalat dimineata devreme in Piazza San Pietro, asteptand trecerea alaiului Suveranului Pontif.

La ora 17:17, Papa a trecut la o distanta de 3 metri de Agca, care l-a impuscat de doua ori. De-abia arestat, printre hainele turcului s-a gasit un bilet cu urmatorul text: „L-am omorat pe Papa pentru ca Lumea sa afle despre victimele imperialismului din Uniunea Sovietica, Palestina si Lumea a Treia...".

AGRESORUL PAPEI A AVUT COMPLICI LA VATICAN

Mehmet Ali Agca, turcul care l-a impuscat pe Papa Ioan-Paul al II-lea pe 13 mai 1981 in celebra Piata San Pietro, a facut, saptamana trecuta, o declaratie-soc: a avut complici la Vatican.

Intr-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica, turcul Ali Agca a afirmat ca pentru atentatul asupra Papei din mai 1981 a beneficiat de ajutorul „unor preoti si cardinali" de la Vatican.

„Vaticanul este raspunzator pentru atentatul asupra Papei. Fara ajutorul unora dintre preotii si cardinalii de acolo n-as fi putut comite atacul", a marturisit agresorul turc.

In prezent, Mehmet Al Agca se afla la inchisoarea Kartal Maltepe din apropierea orasului Istanbul.

DIAVOLUL DE DUPA ZIDURI

Ali Agca a afirmat ca unul dintre motivele pentru care a beneficiat de ajutorul unor inalti prelati de la Vatican a fost ca acestia il considerau pe turc „noul Mesia" - a relatat cotidianul spaniol ABC. „Diavolul exista in spatele zidurilor Vaticanului... De ce l-am impuscat pe Papa? Atentatul a fost vointa Celui de Sus.

In timpul unei vizite pe care Papa mi-a facut-o in 1983 la inchisoarea din Rebibbia, mi-a spus ca atentatul a fost un semn de la Dumnezeu... Am vorbit mult despre religie. Eu i-am povestit cum decizia de a-l ataca mi-a fost transmisa de fortele divine", a povestit Ali Agca.

Atentatorul turc si-a anuntat intentia de a publica o carte cu dezvaluiri despre atentatul asupra Papei, care urmeaza sa apara pe piata in urmatoarele luni.


CONSECVENT

Fost membru al organizatiei de extrema dreapta din Turcia „Lupii gri", Mehmet Ali Agca a fost extradat in Turcia in 2000, dupa ce a ispasit cei 20 de ani de detentie intr-o inchisoare din Italia. Referitor la tragica zi a atacului asupra Papei, turcul si-a amintit: „Pe 13 mai nimeni nu stia de atentat. Imi amintesc foarte bine ultimul minut.

Renuntasem sa mai trag cu arma si eram hotarat sa ma duc la gara pentru a ma intoarce la Zürich si sa traiesc linistit, in pace. Insa, in acel moment, s-a produs o minune. Ceva m-a facut sa ma intorc brusc si sa trag cu arma. Parca o forta divina m-a impins de la spate...". Papa Ioan-Paul al II-lea a fost ranit la abdomen, bratul drept si mana stanga.

AMICITIE SI IERTARE

La doar patru zile de la incident, Suveranul Pontif l-a binecuvantat de pe patul spitalului pe Ali Agca: „Ma rog pentru cel care a tras asupra mea si il iert cu tot sufletul".

De altfel, Papa si-a vizitat agresorul la inchisoarea italiana Rebibbia, de Craciunul 1983. „Fata-n fata, Agca i-a cerut iertare Papei, i-a sarutat inelul si i s-a confesat.

Nimeni nu va sti, probabil, ce si-au spus, insa acesta a fost inceputul unei ciudate amicitii" - scrie La Nacion. Astfel, in 1996, cand Sfantul Parinte a fost operat de apendicita, Agca i-a scris: „Spiritual va sunt alaturi si ma rog pentru Domnia Voastra". In 2000, il ruga: „Ajutati-ma sa ma intorc in tara mea natala. Dupa 19 ani de inchisoare, am platit indeajuns pentru marea mea greseala...

".

Si rugamintea i-a fost ascultata: in iunie 2000, guvernul italian l-a extradat in Turcia. „Multumesc, Parinte. Stiu ca Domnia Voastra a facut posibil acest lucru", i-a transmis teroristul turc Suveranului Pontif.

MINCIUNI SI CONTRADICTII

De-a lungul anilor, Mehmet Al Agca a oferit anchetatorilor versiuni care mai de care mai diferite asupra celor intamplate. De aceea, poate, cardinalul Roberto Tucci a comentat simplu declaratiile turcului: „Ali Agca a ingreunat tot timpul investigatiile in loc sa povesteasca ceea ce s-a intamplat in realitate, faptele asa cum au fost ele.

Declaratiile lui trebuie privite cu multa, multa suspiciune...".








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


419 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by