Racit cobza, senatorul Gyorgy Frunda a parasit, sambata, printre primii Palatul Culturii din Targu Mures, la incheierea lucrarilor Consiliului Reprezentantilor Unionali si ale Consiliului de Coordonare al UDMR.
La iesirea din cladire, presedintele CRU ne-a declarat, in ce priveste Autostrada Transilvania: "Am elaborat o rezolutie prin care cerem incheierea lucrarilor la termen si sustinerea sa materiala conform contractului incheiat, pentru ca aceasta autostrada sa fie facuta. Pentru UDMR este "proba de rupere" fata de Guvern, in situatia in care nu se respecta contractul autostrazii.
Clar? Va multumesc". A fost un semnal limpede, echivalent unui ultimatum, dat de comunitatea maghiara din Romania colegilor de guvernare ai UDMR.
Acestia, in repetate randuri (prin voci precum cea a premierului Calin Popescu Tariceanu sau a deputatului Eugen Nicolaescu), isi declarasera scepticismul privind materializarea autostrazii Bors-Brasov.
Lucrarile au debutat cu informarea politica prezentata de presedintele UDMR, Marko Bela.
Acesta a fost la fel de transant: "Politicienii romani trebuie sa aleaga: ori ajuta Transilvania, ori o lasa sa se ajute singura, pentru ca nu exista alta alternativa!
Un alt angajament al nostru - poate cel mai important - este dezvoltarea Transilvaniei, ridicarea economica si infrastructurala a regiunii de vest a tarii, lichidarea situatiei sale defavorizate de mai multe decenii.
Tocmai de aceea nu pot fi de acord cu cei care uita din nou Transilvania si opun, de exemplu, importanta strategica a Marii Negre celei a Transilvaniei.
Noi nu putem renunta la autostrada Brasov-Bors, care urmeaza traseul arterei principale a Transilvaniei, si va pune in miscare intreaga regiune. Nu spunem ca nu trebuie construit Coridorul nr. 4.
Dar acela va fi un traseu de tranzit, va lega Europa de Balcani, pe cand autostrada Transilvaniei de Nord va sluji mult mai eficient dezvoltarea interna.
Daca as polariza, as putea spune ca de dragul TIR-urilor turcesti nu putem renunta la viitorul Transilvaniei. Acest lucru ar trebui sa-l inteleaga si Bucurestiul, si Bruxellesul", a spus Marko.
El a subliniat ca, daca Bucurestiul nu va vrea din nou sa inteleaga, "atunci chiar ca trebuie sa ne punem pe ganduri". Liderul Uniunii a afirmat ca maghiarii sunt solidari cu intreaga tara, dar ca asteapta ca partenerii de coalitie sa ia in seama si ce spun acestia. "Nu-mi place sa vorbesc atat de taios in public, dar toate acestea le-am spus deja de mai multe ori si in cadrul coalitiei.
Am senzatia ca aici nu mai este vorba, pur si simplu, de problema unei autostrazi - si aceasta este suficient de importanta -, ci de faptul daca Transilvania capata in sfarsit atentia si banii care i se cuvin!
Sper ca politicienii romani transilvaneni din coalitie, oradeni, salajeni, clujeni, targumureseni, brasoveni, dar si cei din judetele nordice sunt de acord cu noi, si eu nutresc increderea
ca se vor manifesta solidar in aceasta chestiune", a precizat Marko Bela. Presedintele unional a accentuat ca, daca contractul cu Bechtel are vicii, acest lucru trebuie examinat, dar ca lucrarile la autostrada nu trebuie sa se blocheze, alocandu-i-se fondurile deja prevazute in buget.
Un alt punct nevralgic, care - a recunoscut de la tribuna presedintele Marko Bela - deja suscita controverse in cadrul coalitiei, este proiectul legii privind statutul minoritatilor nationale. Acesta fusese prezentat zilele trecute Guvernului si a fost oferit spre lectura delegatilor prezenti la sedinta.
Cvasitotalitatea comentariilor pe marginea acestui proiect au fost favorabile continutului sau, singurele temeri fiind legate de faptul ca legea minoritatilor poate fi golita de continut, daca nu e sustinuta de prevederi legislative concrete, punctuale. Fireste, n-au lipsit unele discursuri "de culoare".
Astfel, crestin-democratul Kelemen Kalman i-a calificat pe liderii UDMR ca pe o "uniune a aristocratilor, o elita care-si insuseste toate contactele cu Ungaria", iar senatorul Eckstein Kovacs Peter a afirmat ca "difuzarea filmului Trianon a facut mai mult decat toate realizarile UDMR vreme de 15 ani"... Deputatul Toro T.
Tibor, vicepresedinte al Consiliului National Maghiar din Transilvania, a cerut ca autonomia regionala sa fie reglementata printr-o lege speciala. "Legea Minoritatilor si-a propus crearea strict a cadrului juridic al autonomiei culturale.
Consider importanta crearea autonomiei regionale, nu doar pentru Tinutul Secuiesc; in campania electorala eu, de pilda, am militat pentru autonomia Banatului.
Dar exista si alte regiuni care ar merita statut special in Romania pentru a se putea dezvolta identitar, industrial, economic, social sau cultural", a opinat deputatul UDMR.
