Pe zi ce trece, tinta de inflatie pentru 2005 pare tot mai nerealista. Cresterile de preturi "in avalansa" asteptate dupa noile majorari de accize de la 1 aprilie si introducerea de accize la gaze naturale si energie electrica ridica tot mai multe semne de intrebare cu privire la posibilitatea de a reduce inflatia la 7% anul acesta.

In conditiile in care anul acesta s-au cumulat o multitudine de factori determinati de introducerea impozitului unic si disponibilizarea unor sume suplimentare pentru consum in economie, modificarile accizelor si reducerea drastica a dobanzilor la lei, BNR ia in considerare o variatie fata de tinta initiala, in plus sau in minus cu 1,5%.

Cum este greu de crezut ca in conditiile enumerate mai sus este posibila o scadere a inflatiei sub 7%, reprezentantii bancii centrale se orienteaza mai nou, spre o inflatie cuprinsa intre un prag optimist de 7% si unul pesimist de 8,5%.

In 2004 consumul, ca o componenta a Produsului Intern Brut, a reprezentat alaturi de cresterea din agricultura cea mai importanta sursa a cresterii economice.

Intr-o economie normala, o crestere a consumului intern ar trebui sa duca la o crestere a activitatii economice, dar poate fi si un factor de inflamare a preturilor atunci cand oferta de produse si servicii nu poate sa tina pasul cu cererea, atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ.

Anul 2005 a inceput cu o reducere a imozitului pe veniturile persoanelor fizice, de la un nivel maxim de 40% la 16% si printr-o scadere a dobanzilor practicate de bancile comerciale sub nivelul de 10% pentru depozitele atrase si dobanzi sub 30% pentru creditele acordate in moneda nationala.

In conditiile in care dobanzile la economii se apropie de nivelul inflatiei, tendinta spre consum a populatiei se mareste in detrimentul economisirii cu atat mai mult cu cat se poate consuma si pe credit. In continuare, creditul de consum cunoaste o crestere constanta, chiar daca nu in ritmul de crestere de la sfarsitul anului trecut.

O data cu reducerea dobanzilor bancare, singura optiune la indemana romanilor care compenseaza puterea lor scazuta de cumparare este sa cumpere bunuri in rate, prin credit bancar sau in leasing. Este evident faptul ca in Romania exista o cerere de produse neacoperita care acum poate fi satisfacuta prin credit.

Cresterea consumului in conditiile in care economia romaneasca nu poate sa genereze o oferta de bunuri si servicii care sa acopere cererea duce inevitabil atat la cresterea preturilor, dar si la dezechilibrarea balantei comerciale a Romaniei. Astfel, deficientele din economie se concretizeaza in prezent la nivelul inflatiei si comertului exterior al Romaniei.

Principalul factor de deflatie este productia, insa, pentru a produce la nivelul cererii este nevoie de investitii. O crestere a consumului in discrepanta cu ritmul de crestere al investitiilor directe genereaza dezechilibre.

Bineinteles ca un prim pas pentru atragerea de investitii a fost facut o data cu imbunatatirea in ultimii 4 ani a indicatorilor macroeconomici si acum, prin reducerea impozitului pe profit. Totusi, stabilitatea economica, dar si legislativa sunt conditii esentiale in atragerea de investitii productive. Un lucru este cert: Romania are un deficit de resurse financiare.

Este usor sa dai indicatii de crestere a productivitatii muncii, cum a fost cazul oficialilor BNR care "au dat sfaturi" pretioase exportatorilor pentru a iesi din criza generata de evolutia cursului de schimb. Din pacate insa, multi dintre exportatori nu dispun de resursele necesare pentru cresterea productivitatii astfel incat sa-si salveze afacerile.

Capitalul autohton nu are, deocamdata, forta de a reduce decalajele economice care ne despart de economiile din UE.

Teoria si practica economica au demonstrat ca masurile de politici monetare pot ajuta la controlul preturilor si realizarea unui echilibru macroeconomic, dar nu pot substitui performantele economiei reale, iar efectele pozitive ale acestor politici sunt de scurta durata daca nu sunt sustinute din zona productiva a economiei.

Dupa reactiile economiei la evolutiile de pe piata valutara si monetara - efecte ce se contabilizeaza in indicele preturilor si deficit de cont curent - se pare ca mixul de politici al bancii centrale a luat-o cu mult inaintea economiei reale, generand in unele cazuri chiar pierderi in plan economic si social (asa cum este situatia exportatorilor si a disponibilizarilor generate de politica de

curs valutar).

Sansa Romaniei ca sa devina un punct de atractie pentru capitalurile productive straine si materializarea temerilor unor lideri din Germania si Polonia potrivit carora tara noastra va beneficia de investitii masive, este semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europena , ceea ce poate reprezenta o garantie de stabilitate economica si legislativa pentru mediul de afaceri.