Doar 40 de cladiri incadrate in prima clasa de risc seismic, asa-numitele blocuri "cu bulina", vor fi consolidate anul acesta, printr-un program guvernamental. Pe lista intocmita de Primaria Capitalei figureaza insa 123 de imobile construite inainte de 1940, vulnerabile la cutremure. Dintre acestea, au fost refacute doar noua, cinci fiind in curs de consolidare.

Restul prezinta un adevarat pericol public, din cauza gradului ridicat de uzura. Desi beneficiaza de anumite facilitati financiare pentru consolidarea cladirilor, locatarii acestor imobile nu se grabesc sa le repare si sa faca demersuri pentru a intra in posesia lor, multi preferind sa-si vinda locuintele.

Criteriile tehnice pe baza carora cladirile au fost incluse in programul de consolidare al guvernantilor sint numarul mediu de persoane care locuiesc in imobile, existenta spatiilor publice, gradul de avariere a structurii, anul constructiei si conditiile locale din teren.

Deocamdata, executivul nu a publicat lista cu cladirile care au prioritate in programul de consolidare, insa pe site-ul Primariei Capitalei exista o lista ce cuprinde 123 de imobile incadrate in clasa I de risc seismic.

Dintre acestea, doar noua au fost consolidate in cursul anului trecut, cinci se afla in curs de consolidare, iar pentru 21 se fac proiecte.

Cele mai multe imobile care prezinta vulnerabilitate seismica se afla pe teritoriul sectorului 1. In aceasta zona a Capitalei, toate blocurile construite intre cele doua razboaie mondiale au "bulina rosie".

Refacerea cladirilor reprezinta o obligatie

Edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, spune ca refacerea cladirilor nu intra in atributiile administratiei locale. Cu toate acestea, primaria de sector a facut numeroase apeluri catre asociatiile de proprietari, pentru a incepe formalitatile necesare programului de finantare, prevazut in Legea 460/2001.

"Am trimis scrisori catre asociatiile de proprietari in care am explicat care sint procedurile legale pentru a beneficia de facilitatile guvernamentale, dar reactia este zero! Am impresia ca oamenii nu stiu ca refacerea unei cladiri reprezinta o obligatie", a declarat primarul Andrei Chiliman.

Edilul sectorului 1 a mai precizat ca asociatiile de proprietari care nu vor sa consolideze cladirile cu grad seismic ridicat au si o raspundere penala. "Daca nu o fac, pun in pericol viata unor oameni. In cazul unei nenorociri, vor raspunde penal. Timpul trece, toate demersurile dureaza cel putin doi ani.

Trebuie sa tinem cont ca proiectele au inceput in 1997, s-au blocat in 2000 pentru ca nu s-au gasit bani, apoi au fost reluate. Vom ajunge in situatia in care vom constata ca ne costa mai putin demolarea acestor cladiri", a mai spus Chiliman.

"Imi e o frica de mor"

Toate blocurile cu "bulina rosie" din sectorul 1 sint "supravietuitoare" ale cutremurului din 1977. Acest lucru ii linisteste cel putin partial pe actualii proprietari si chiriasi. Pe Calea Victoriei, la numarul 24, se afla un imobil care a fost construit la inceputul secolului trecut. Blocul a rezistat cutremurului din ‘77, iar imediat dupa a fost consolidat.

"Fiecare perete a fost intarit cu sirma si zidurile au fost fixate cu tiranti (niste vergele de metal de la un perete la altul - n.r.)", explica o octogenara. Dupa care continua: "La 80 de ani, nu mai imi e frica de moarte". Locatarii mai putin in virsta nu sint insa la fel de linistiti. "Imi e o frica de mor. Am pus apartamentul de un an la vinzare.

Cum imi primesc banii, eu am plecat", spune unul dintre ei.

Facilitati pentru asociatiile de proprietari

Proprietarii locuintelor din cladirile de locuit multietajate, incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public, beneficiaza, potrivit Legii 460/2001, de urmatoarele facilitati financiare:

• asigurarea din bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului a sumelor necesare proiectarii si executarii lucrarilor de consolidare pentru cresterea gradului de siguranta la actiuni seismice al constructiilor existente;

• restituirea, la terminarea consolidarilor, a sumelor avansate de la bugetul de stat pentru executarea lucrarilor, in rate egale, fara dobinda, cu o durata de rambursare de pina la 25 de ani;

• scutirea de la plata ratelor lunare, pe perioadele in care realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub cistigul salarial mediu net lunar pe membru de familie

(Magda Spiridon, Vlad Zamfir)