De-a lungul anilor, studiile referitoare la economia subterana indicau domeniile cu grad ridicat de fiscalitate ca fiind tinte ale evazionistilor. Daca in primii ani de tranzitie economia romaneasca a fost macinata de frauda cu tutun si cafea, astazi, domeniile cele mai expuse sunt cele din sfera productiei si comercializarii alcoolului si a carburantilor.

In cazul tutunului, diminuarea evaziunii s-a produs o data cu intrarea pe piata a marilor producatori. „Inca lucram in acest domeniu; de la inceputul anului, am aplicat amenzi de patru miliarde lei", a declarat Sebastian Bodu, secretar de stat, presedintele Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala (ANAF).

Conform acestuia, comercializarea produselor din alcool, a celor petroliere, subevaluarea bunurilor in vama raman cele mai fraudate domenii. „Practica a demonstrat si existenta asa-zisei evaziuni legale, cum ar fi: salariile managerilor acordate prin dividende la microantreprinderi, zonele defavorizate, scutirile de taxe vamale si TVA acordate in vama", a spus Bodu.

Pe de alta parte insa, oficialul roman a prezentat si caile de combatere a metodelor „legale" de evaziune. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, o data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, vor fi desfiintate microintreprinderile, iar in sedinta de guvern de saptamana trecuta, au fost eliminate toate facilitatile si scutirile la plata obligatiilor bugetare.

O alta sursa de diminuare a bazei impozabile consta in crearea unei firme cu sediul intr-un paradis fiscal catre care se va transfera cea mai mare parte a profiturilor unei firme din Romania. In acelasi timp, munca la negru a reprezentat o practica foarte frecventa pentru a diminua sumele datorate statului. „Statul roman pierde intre 10.000 si 15.000 de miliarde lei din eludarea impozitului pe

salarii", a declarat Daniel Chitoiu, vicepresedinte ANAF. Conform datelor oferite de Institutul National de Statistica, intre anii 1996 si 2003, ponderea economiei subterane in produsul intern brut (PIB) a oscilat intre un nivel de 18,4% in 1996, un maxim de 23,3% in 1998, un minim de 17,7% in 2002, pentru ca in 2003 sa ajunga din nou la un nivel de 18% din PIB.

Curtea de Conturi, prin Sectia de Control Financiar Ulterior, prezinta o estimare a nivelului economiei subterane conform careia, in anul 2003, aceasta reprezenta 22,6% din valoarea totala a activitati economice, un nivel apropiat celui din 1996, de 21,9%, dar ceva mai redus fata de un maxim de 30,9% in 1998.

Raportul dintre valoarea economiei subterane si valoarea economiei reale supuse efectiv impozitarii arata astfel: in anul 2003 de 29,2%, in 1996 de 28%, iar in 1998, de 44,7%.

Amatorii de evaziune fiscala va trebui sa se obisnuiasca cu racoarea

Evazionistii mai au timp sa isi reglementeze relatiile cu Fiscul, pentru a evita inchisoarea, pana la aprobarea legii in Parlament.

Legea pentru combaterea evaziunii fiscale si a unor infractiuni conexe urmeaza a fi avizata de Guvern, insa va intra in vigoare dupa aprobarea acesteia de catre Parlament. Daca in prima varianta legea prevedea si amenzi penale, forma supusa aprobarii Guvernului pastreaza doar sanctiunile cu inchisoarea.

Conform proiectului de lege emis de Ministerul Finantelor Publice, faptele de evaziune fiscala constituie infractiuni si se sanctioneaza cu inchisoarea de la doi la opt ani. In functie de prejudiciul adus statului, instanta poate decide majorarea limitei maxime de pedeapsa, ajungandu-se pana la 20 de ani.

Inchisoare de la trei la 15 ani vor face contribuabilii care vor evidentia taxe si impozite pentru a obtine de la stat, fara drept, rambursari, restituiri sau compensari de bani. Refuzul nejustificat al contribuabilului de a prezenta organului fiscal documentele legale si bunurile de patrimoniu se va pedepsi cu inchisoarea de la sase luni la trei ani.

Aceeasi pedeapsa se va aplica si celor care vor impiedica organele de control sa intre in sedii, incinte sau pe terenuri pentru verificarile financiare, fiscale sau vamale. Dupa introducerea cotei unice, guvernul Tariceanu vine cu o alta promisiune electorala: inchisoare pentru evazionisti.

Spre deosebire insa de reforma fiscala aplicata la doar o saptamana de la instalarea noului guvern, reforma administrativa va astepta votul Parlamentului. Ramane de vazut daca parlamentarii vor primi cu entuziasm acest act normativ, an conditiile in care tocmai se plangeau ca Guvernul nu le-a trimis nimic spre dezbatere, sau vor ingropa aceasta initiativa sub presiunile unor grupuri de interese.