Funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea vor incepe la ora locala 10 (11, ora Romaniei) si vor dura trei ore, fiind conduse de cardinalul german Joseph Ratzinger. Slujba funerara va urma un ceremonial foarte precis, vechi de secole, ce va culmina cu messa celebrata de cardinali impreuna cu patriarhii bisericilor rasaritene care tin de Vatican, greco-catolicii.

Ritualurile se vor deschide cu o ceremonie in cursul careia, sicriul Papei va fi depus in fata altarului. Chipul Sfintului Parinte va fi acoperit cu un val din matase alba, iar linga el va fi pus un saculet continind medalii si monede batute de Vatican in timpul pontificatului sau. Sicriul va fi inchis inaintea inceperii funeraliilor propriu-zise, in prezenta reprezentantilor Curiei Romane.

Messa solemna, celebrata in prezenta a peste 200 de demnitari straini, se va deschide cu Liturghia Cuvintului, lecturi din Biblie, dupa care va lua cuvintul cardinalul Ratzinger. Tot el va fi cel care va vorbi la incheierea slujbe, cind se va ruga Domnului, cerindu-i "sa acorde bisericii lipsite de pastorul sau mingiierea ce vine din credinta si speranta".

Roma, sub asediu. Peste doua milioane de persoane au venit la Vatican si in zonele din jur incepind de luni, cind trupul Papei Ioan-Paul al II-lea a fost expus publicului in Piata Sifntul Petru. Pentru a putea trece prin fata catafalcului ca sa-si ia ramas bun, credinciosii au stat la cozi imense, intinse pe mai multi kilometri.

Afluenta a fost atit de mare incit serviciile de presa ale protectiei civile nu au putut oferi nici o idee despre numarul estimativ al persoanelor venite la Roma. Primarul roman Walter Veltroni a declarat insa ca "Roma face fata cu succes celui mai mare eveniment de masa din istoria sa".

Roma parea ieri totusi sufocata de afluxul urias de credinciosi, cele mai solicitate fiind autobuzele si locurile de cazare. Seful Protectiei civile le-a cerut locuitorilor Romei sa-si deschida casele pentru a-i gazdui pe sutele de mii de pelerini sositi in orasul lor.

Sutele de autobuze puse la dispozitia pelerinilor de catre autoritati nu au putut raspunde cererii foarte mari, iar oamenii au invadat strazile. Ambalaje de mincare, ziare, haine si nenumarate recipiente de plastic au acoperit trotuarele si strazile din centrul Romei, in ciuda armatei de maturatori mobilizate de municipalitate.

Potrivit autoritatilor, serviciile de salubritate au colectat peste 30 de tone de gunoaie de pe urma pelerinilor.

Pelerinii, stresati de toalete si de Bush

Toaletele mobile instalate provizoriu au fost luate cu asalt, iar numeroase restaurante si cafenele si-au lipit afise cu mesajul: "Nu avem toalete disponibile". Miercuri seara, afluxul pelerinilor a devenit atit de mare incit autoritatile au luat masuri de urgenta, cerind oamenilor sa nu se mai indrepte spre Piata Sfintul Petru si interzicind accesul la cozi noilor veniti.

Barierele instalate pe principala artera care duce spre Piata au lasat sa treaca doar citeva mici grupuri de pelerini polonezi, pentru ca acestia veneau de departe.

Masurile de securitate luate joi, cu ocazia prezentei celor trei presedinti americani, George W. Bush, George Bush si Bill Clinton, care s-au recules in fata catafalcului Papei, au infuriat multimea de pelerini, deoarece politia italiana a blocat accesul la cozile de asteptare. "Ar fi trebuit sa ne avertizeze. Am luat trenul pentru a ajunge aici.

Si noi avem dreptul sa il vedem, la fel ca Bush si ceilalti", a declarat Antonio Fabri, insotitorul unui grup de polonezi originari din Wadowice, orasul natal al Papei. Bazilica Sfintul Petru a fost inchisa in intervalul 02.00 - 05.00, dar s-a redeschis cu putin timp inainte de expirarea termenului, la insistentele credinciosilor prezenti in piata.

Liniile telefonice, suprasaturate

Numarul mare de pelerini aflati in aceste zile la Roma ridica probleme si pentru operatorii italieni de telefonie mobila, care au extins capacitatile retelei in punctele critice, dar nu exclud aparitia unor blocaje.

"Traficul este foarte intens si este evident ca in principalele puncte de concentrare umana ar putea sa apara probleme cu legaturile telefonice", a spus un purtator de cuvint la Vodafone. In ciuda eforturilor facute de operatorii de telefonie, jurnalistii care acopera evenimentul au constatat ca in unele momente trebuie sa astepti mai multe minute pentru a prinde o linie.

Supraaglomerarea liniilor a fost accentuata si de faptul ca principalii operatori de telefonie mobila din Polonia au decis o reducere drastica, de 4-5 ori, a tarifelor pentru convorbirile prin serviciul de roaming cu Italia, pentru a le permite pelerinilor plecati la Vatican sa pastreze legatura cu cei de acasa.

Soarele saluta trecerea Papei pe pamint

Viata Papei Ioan Paul al II-lea sta sub semnul a doua evenimente astronomice speciale, trecerea sa pe Pamint putind fi definita de la o eclipsa de Soare la alta. In ziua in care s-a nascut, la 18 mai 1920, s-a inregistrat o eclipsa de Soare, partiala, vizibila in Australia, Antarctica si zona Oceanului Indian.

Astazi, in ziua in care trupul Suveranului Pontif va fi coborit in pamint, va avea loc o alta eclipsa, care va putea fi admirata de in diferite zone ale globului, dar nu si la Roma, intrucit se va produce seara, dupa apus. Fenomenul va putea fi observat din regiunile din sudul si estul Statelor Unite, precum si din numeroase tari sud-americane.

In functie de punctul si momentul din care se face observarea, eclipsa va fi vazuta ca totala sau partiala.

Papa Ioan Paul al II-lea, cel mai aproape de Sfintul Petru

Trupul Papei Ioan Paul al II-lea isi va gasi odihna, incepind din aceasta dupa-amiaza, in asa-numitele Grote ale Vaticanului, subteranele Bazilicii Sfintul Petru, in care isi dorm somnul de veci 62 dintre precedesorii sai. Cei mai multi spun ca trupul lui Ioan Paul al II-lea nu va ramine mult aici, pentru ca se spera intr-o beatificare rapida, primul pas spre sanctificare.

Iar atunci, trupul sau va fi mutat in interiorul bazilicii.

Odata sfirsite funeraliile, sicriul Sfintului Parinte va fi coborit in Grote, fara a mai fi dus si la Biserica San Giovanni Laterano, unde sint expusi in mod traditional Papii, care detin si functia de episcopi ai Romei. Sicriul din lemn de chiparos in care va fi expus in timpul slujbei, va fi plasat in alt sicriu de zinc, iar apoi intr-unul din lemn de nuc, care vor fi sigilate rind pe rind.

La groapa ceremonia va fi foarte scurta si se va incheia cu "Tatal Nostru", dupa care sicriul va fi coborit in mormint.

Ultima chilie. Cripta in care va fi depus Papa este sapata direct in pamint, scrie un ziarist al cotidianului "La Repubblica", dupa ce i s-a permis sa arunce o privire in subteranele bazilicii, unde accesul a fost interzis in ultimele zile, pentru pregatirea funeraliilor.

Groapa, masurind doi metri lungime pe un metru latime, a fost netezita temeinic si varuita proaspat, astfel ca seamana intrucitva cu o chilie de calugar, avind un aer linistitor, care invita la odihna. Alaturi asteapta lespedea de marmura gravata cu cuvintele "Johannes Paulus P.P. II", literele P.P. fiind prescurtarea de la Papa.

In apropierea mormintului se afla un splendid basorelief renascentist al Madonnei cu pruncul, inconjurata de ingeri, o vecinatate fericita pentru un Papa atit de devotat Sfintei Fecioare. Desi sint cunoscute ca locul unde odihnesc papii, Grotele contin si mormintele a doua femei, Carlotta, regina a Ciprului si Cristina a Suediei, regina gotilor si vizigotilor, convertita la crestinism.

Pontiful se ruga frecvent la mormintul Sf. Petru. Dintre toti suveranii pontifi inmormintati aici, Ioan Paul al II-lea va avea cinstea de a se odihni cel mai aproape de altarul bazilicii, aflat chiar deasupra mormintului sau, si imediat linga ceea ce Biserica Catolica a decretat a fi mormintul Sfintului Petru.

Este vorba de un mormint antic, descoperit in cursul unor lucrari arheologice, sub altar. Pe piatra funerara scria "Petrus hic est" (Aici este Petru), iar inauntru s-au gasit oseminte ale unui barbat in virsta, despre care specialistii Vaticanului spun ca sint ramasitele pamintesti ale Apostolului Petru.

Ioan Paul al II-lea a petrecut nenumarate ore in apropierea locului unde isi va dormi somnul de veci. Apropiatii sai spun ca Papa venea aproape zilnic sa se roage in fata geamului amplasat peste mormintul apostolului, ramind ingenuncheat ore in sir.

Ioan Paul al II-lea visa sa fie inmormintat in Polonia

Papa Ioan Paul al II-lea ar fi dorit sa fie ingropat in Polonia natala, dar in cele din urma a decis sa lase aceasta decizie la latitudinea Colegiului cardinalilor, releva testamentul sau, dat publicitatii ieri la Vatican. Testamentul Papei este scris pe mai multe foi de hirtie, redactate in diverse momente ale pontificatului sau.

Prima dintre aceste insemnari - multe dintre ele avind caracter autobiografic - este din 6 martie 1979, la doar citeva luni dupa alegerea sa ca Suveran Pontif. In 1982, Papa se gindea ca ar dori sa se intoarca in Polonia, dar trei ani mai tirziu a renuntat la ideea de a lasa o dispozitie testamentara in acest sens.

Testamentul a fost scris in poloneza si a fost dat la tradus in limba italiana la inceputul acestei saptamini.

Textul difuzat ieri dezvaluie ca Ioan Paul al II-lea s-a gindit la problema demisiei, in anul 2000, cind sanatatea sa era foarte subreda.

Dupa ce si-a vazut implinit visul de a conduce Biserica Catolica in cel de-al treilea mileniu, dupa marile ceremonii organizate in anul 2000, Papa se intreba daca mandatul sau nu ar trebui sa se incheie acum ca "dificilul secol in care mi-a fost dat sa traiesc s-a sfirsit".

"Sper ca Dumnezeu ma va ajuta sa imi dau seama pina cind trebuie sa-mi continui misiunea la care m-a chemat la 16 octombrie si il rog sa ma cheme la el cind va hotari El". In testamentul sau, Ioan Paul al II-lea ii multumeste lui Dumnezeu ca razboiul rece s-a sfirsit fara o confruntare nucleara.

In acelasi timp, Karol Wojtyla scrie ca nu lasa in urma sa bunuri materiale. "Cit despre bunurile de folosinta cotidiana de care m-am servit, cer ca acestea sa fie impartite dupa cum se va considera oportun", scrie Ioan Paul al II-lea, care a cerut ca toate notele sale personale sa fie arse.

Livia Cimpoeru, Jacqueline Prager