Caravana Jurnalului National a pornit prin tara si va va arata, zilnic, cum e pregatita Romania anului 2005 pentru aderarea la Uniunea Europeana. Vom afla ce se stie si mai ales ce nu se stie despre conditiile pe care trebuie sa le indeplinim. Vom intreba, la radacina tarii, pe beneficiarii deschiderii europene si, in acelasi timp, pe platitorii costurilor acesteia ce vor sa afle de la guvernanti.

Vom fi purtatorii intrebarilor de la ei in sus si ai raspunsurilor, inapoi, spre ei. Si nu ne vom multumi cu raspunsuri evazive. Astfel, vom descoperi Romania profunda, pas cu pas, din judet in judet. Saptamana aceasta aflam cat de aproape e de Europa judetul Valcea.

Valcea, 1.000 de zile in fata Europei

Situat in partea central-sudica a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Olt, in fosta provincie Oltenia, judetul Valcea, are o suprafata de 2,42% din cea a tarii. Resedinta administrativa a judetului este Ramnicu Valcea, oras mentionat documentar in 1388, in timpul domniei lui Mircea cel Batran.

Depozitul de fosile cu o vechime de peste doua milioane de ani descoperit la Bugiulesti (comuna Tetoiu) este cea mai veche urma a existentei umane de pe continent – Australanthropus otenienis fiind prima legatura a antropogenezei in Europa.

La Ocnita, Gradistea, Rotesti si Tetoiu, au fost descoperite fortarete dacice, care formeaza un sistem defensiv ingenios in partea sud-estica a resedintei regilor daci din Muntii Orastiei.

LUPTE. In apropiere de Masivul Ocnele Mari, a fost scoasa la lumina cetatea dacica Buridava, mentionata de Ptolemeu. Dupa retragerea administratiei romane, populatia autohtona a trebuit sa faca fata invaziei popoarelor migratoare. Urme ale unor comunitati puternice au fost decoperite la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorei, Lacusteni etc.

Diploma Cavalerilor Ioaniti, emisa in 1247, mentioneaza existenta Tarii lui Farcas in aceasta zona. Intre 9 si 12 noiembrie 1330, in depresiunea Lovistea, armata condusa de Basarab I a invins armata lui Carol Robert de Anjou, victoria consacrand independenta Tarii Romanesti.

Valcea este primul judet atestat intr-un document datat 8 ianuarie 1392, aflat la Manastirea Cozia, care mentioneaza un dar facut de domnitorul Mircea cel Batran, conducatorul Tarii Romanesti, manastirea avand dreptul sa creasca albine in judetul Valcea.

IMN. Prima carte in limba romana a fost tiparita in acest judet – "Pravila de la Govora", in 1640, in timpul domniei lui Matei Basarab. Judetul Valcea a fost atat centru de invatamant, cat si centru de arta populara si civilizatie in timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), care da si numele stilului arhitectonic preponderent in acea perioada.

Manastirea Hures este o adevarata bijuterie a artei feudale romanesti. In judet a fost cantat pentru prima data, la 29 iulie 1848, "Desteapta-te Romane", cu muzica de Anton Pann si text Andrei Muresanu.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, muntii, padurile si manastirile din acest judet au adapostit grupuri armate de luptatori anticomunisti care au tinut vie speranta de libertate si democratie.

O PALMA DE PAMANT

In judet se gasesc 8 localitati urbane, 77 de comune si 568 de sate, cu un numar total de 432.375 locuitori.

Ramnicu Valcea – 119.000 locuitori, Dragasani – 22.900, Baile Govora – 3.200, Baile Olanesti – 4.900, Brezoi – 7.700, Calimanesti- Caciulata – 9.000, Horezu – 7.400, Ocnele Mari – 3.650 locuitori.

41,1% populatie urbana si 59,4% in sate.

Populatia activa 47,2%, din care: 40,73%, in agricultura si silvicultura, 32,85% in industrie si 26,32% in servicii.

Teritoriul judetului este strabatut de 2.028 km de drumuri publice, din care 550 sunt drumuri nationale.

164 km de cale ferata.

Incepand din 1991, au fost inregistrate la Oficiul Registrului Comertului 9.067 societati comerciale si 2.750 persoane fizice care desfasoara activitati economice

GEOGRAFIE – DEALURI

Teritoriul judetului este acoperit de culmi muntoase si dealuri, altitudinile scazand de la nord la sud, spre depresiunea intramontana a Lovistei. In partea sudica a judetului, dealurile cu altitudini cuprinse intre 600 si 700 m inchid depresiunile subcarpatice Jiblea-Berislavesti, Pausesti, Hurezu.

In nord se inalta culmile Fagarasilor, la vest se desfasoara Muntii Lotrului, iar la sud, Muntii Capatanii. Pe partea stanga a Oltului se afla Masivul Cozia, care atinge 1.669 m. Principalul curs de apa care strabate judetul pe o distanta de circa 130 de km, este Oltul.

Fauna este bogata, fondul cinegetic fiind reprezentat de specii ca: cerbul, rasul, caprioara, jderul, ursul, pisica salbatica si mistretul. Fauna piscicola cuprinde scobar, pastrav si boistean. In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare ca vulturul plesuv, cinteza alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte.

TURISM – APE MINERALE

Apele minerale de la Calimanesti-Caciulata, Baile Govora, Voineasa si Baile Olanesti sunt folosite in tratamentul a numeroase boli. Reteaua turistica consta in monumente culturale, istorice si arhitectonice, multe fiind unice – manastirile Cozia, Horezu, Govora, Bistrita, Dintr-un lemn, Surpatele, Arnota, Palatul Episcopal al Ramnicului.

De asemenea, se mai gasesc pe Valea Oltului campuri geto-dacice si daco-romane, Cetatea Buridava sau Calea lui Traian. Rezervatiile naturale situate la Cozia, Buila, Vanturita si in Muntii Capatana sunt protejate ca monumente ale naturii, adapostind specii de flora si de fauna rare. In judetul Valcea sunt sase muzee. Cel mai mare este Muzeul de Istorie din Ramnicu Valcea.

Alte muzee: Memorialul Nicolae Balcescu, Muzeul de Arta Ramnicu, Muzeul Gheorghe Magheru din Troianu, Casa Memoriala Anton Pann, Muzeul Vinului din Dragasani.

ECONOMIE – SODA CAUSTICA SI VINURI

SECTORUL INDUSTRIAL. Industria energetica utilizeaza potentialul energetic al Oltului si afluentilor sai, realizand o productie de 1000 MW, din care jumatate la statia Lotru-Ciunget, cea mai mare hirdrocentrala din Romania.

Industria chimica – aici se gaseste una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare in acest domeniu din tara pentru mai mult de 70 de produse diferite, printre care: soda caustica, PVC, insecticide, alcooluri, policarbonati, pesticide. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt: OLTCHIM SA si UZINA DE SODA GOVORA.

Exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila, pentru intern si export in Germania, Suedia, Belgia, Olanda. Industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria petrochimica, pentru cea producatoare de autovehicule, elemente hidraulice etc.

Industria usoara este de asemenea bine reprezentata, prin fabrici producatoare de incaltaminte si imbracaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute etc. Industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si fructe, de produse lactate, de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice.

SECTORUL AGRICOL. Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice, si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci.

Bine reprezentate sunt si culturile de cereale (porumb, orz, grau).

de GABI GOLEA

Satelitul antibirocratic

De la fereastra directorului pentru dezvoltare si integrare europeana nu se mai vede vechea bisericuta, ascunsa in dosul unui bloc fara cine stie ce personalitate, adapostind functionari si dosarele acestora in care zac, prafuite, unele peste altele, bilanturi contabile si evidente ale finantelor publice. "Simt o durere fizica, de fiecare data cand vin la serviciu, si imi strica dimineata.

Ma agreseaza zilnic cladirea finantelor, atat de urata, camufland o biserica din secolul al XVII-lea."

De sus, de acolo, de la etajul cinci, privirea coboara spre orasul forfotind in jurul unor intersectii. In coltul uneia dintre ele, un loc viran, astazi prafuit, sub soarele caldut de miez de aprilie, alteori, probabil, mocirlos. Cativa dintre fostii edili ai orasului il gandisera ca pe un posibil corso local, altora le-ar fi suras ideea unui centru cultural.

In cele din urma, acolo se va inalta un supermarket. Cu titlu provizoriu, acolo functioneaza un restaurant cu terasa pentru un dolce far niente de soparla iubind soarele al siestei tinerei protipendade locale. Curat urbanism.

MONUMENTUL GUNOIULUI.

Daca, insa, de la fereastra biroului situat in blocul turn, in care activeaza Consiliul Judetean si Prefectura, ridici privirea spre dealurile din zare, pe unde ar trebui sa treaca trenurile circuland pe celebra niciodata construita linie ferata Valcea-Valcele, poti admira multe cu sau fara bun-gust construitele vile din cartierul Goranu, zona rezidentiala a municipiului- resedinta a unuia dintre

cele mai pitoresti judete ale Romaniei. Dar nu pentru multa vreme, caci, intr-o buna zi, acolo sus, nu departe de Piramidele din Valea Staicioiului, monument al naturii inregistrat ca atare in catastifurile celor care se ingrijesc de protectia frumusetilor Romaniei, se va inalta, impetuos, turnul de evacuare al rampei ecologice ce va deservi partea de nord a judetului Valcea.

Printre vilele noii burghezii locale vor circula, cu gratia de rigoare, masinile serviciului municipal de salubritate, parfumand adecvat strazile, spre exasperarea unei comunitati niciodata consultate daca simte cu adevarat nevoia de a renunta, de dragul gunoaielor colectate dintre blocurile muncitoresti, la mirosul ciresilor infloriti.

SUFLETUL PROIECTULUI. Carmen Alexandrescu nu este primul valcean prin adoptie cunoscut in aceasta expeditie jurnalistica, dar pare cel mai patruns de spiritul locului. Directoarea Directiei pentru Dezvoltare si Integrare Europeana a Consiliului Judetean Valcea a vazut multe. Dar, mai ales, are talentul de a vedea viitorul. Nu e doar talent.

Poate ca harul ar fi inutil daca nu ar fi dublat de o tenacitate dusa pana dincolo de limitele incapatanarii.

A batut la porti inchise, a batut pana cand in spatele lor au fost inventate urechi de ascultat planurile femeii care si-ar dori ca ziua sa aiba cateva ore in plus, pentru ca fiul ei sa nu o mai apostrofeze ca a ales gloria, in vreme ce colegii ii arata terenul viran de vizavi amintindu-i ca un viitor centru comercial a ocupat locurile candva rezervate busturilor slavind gloria fruntasilor urbei.

Carmen Alexandrescu are puterea. Pentru ca detine informatia. O informatie care nu a cautat-o pe directoarea de la etajul cinci. Femeia, trecuta usor de varsta la care sangele circula cu viteza ritmului cu care avanseaza tehnologia, a invatat sa si-o aseze la picioare.

A scapat ca prin minune, intr-un trecut de "trista amintire", din explozia care a indoliat platforma chimica astazi mandrie a orasului. Carmen Alexandrescu a deprins arta de a lupta cu provocarile. Iar provocarea fundamentala a momentului tine de supravietuirea in competitia cu tavalugul european.

LUPTA CU JUNGLA. Principalul potential al judetului, fara doar si poate, ramane turismul.

Interlocutorul nostru enumera: muntii din nordul judetului, manastirile, izvoarele balneare, statiunile climaterice si, nu in ultimul rand, traditiile populare, despre care un studiu elaborat de Institutul European apreciaza ca ar fi pe locul al doilea intr-un top european al ecoatractiilor mediului rural romanesc. Ceea ce lipseste insa este infrastructura aferenta.

Carmen Alexandrescu a inteles ca fondurile europene nu sunt suficiente, fie si numai pentru ca birocratia este o jungla in care posibilul antreprenor refuza sa patrunda. A fost nevoie de o solutie.

Primul pas, poate cel mai important, a fost facut: Consiliul Judetean Valcea a imbinat fericit inteligenta americana si fondurile europene pentru a simplifica la maximum elaborarea planurilor cadastrale.

Un soft dezvoltat dincolo de Ocean, conectat la un satelit lansat pe orbita de Statele Unite si intretinut de vechii prieteni cu semiluna pe steag ai celui care si-a lasat umbra in invecinata Cozie faciliteaza accesul simplificat la tot ce inseamna hartogaraie legata de administrarea teritoriului.

Poti, astfel, afla, cu lux de amanunte, unde exista terenuri disponibile pentru investitii imobiliare, care sunt barierele in calea demararii unui astfel de proiect, in ce masura o constructie utilitara este cu adevarat utila unei anumite zone, in ce directie merita investit prioritar in infrastructura.

Exista, astfel, sansa de a elimina arbitrariul, se reduce riscul construirii unei scoli numai de dragul de a oferi perspectiva unui post disponibil de director pentru sotia cutarui consilier municipal. "Nici nu va imaginati ce motive pot genera o investitie!", comenteaza directoarea. Evident ca un asemenea demers a starnit protestele celor care se simteau amenintati.

"Am fost tratata ca un infractor. Unii nu intelegeau, crezandu-i pe cei care ma acuzau public de interese oculte."

PARTENERIAT. Tenacitatea directoarei s-a impletit cu rabdarea. A continuat sa creada in "copilul meu" si a luptat pentru viata proiectului. Lumea a inceput, in timp, sa perceapa sensul investitiei si rentabilitatea acesteia.

Acum are parteneriate cu principalii furnizori de servicii publice, dar si cu administratorii patrimoniului national, carora le ofera sprijin in vederea conservarii monumentelor istorice. Proiectul nu este definitivat inca. "Am construit un fel de casa, acum trebuie sa o mobilam si ne va mai lua ani buni. Important este ca, de acum, vom lucra cu totii pe aceleasi documente.

Va dati seama ce de cheltuieli vom elimina?" In primul rand se elimina utilizarea repetata, pana la degradarea fizica, a imenselor planse cu mii de inscrisuri pe care, incetul cu incetul, nimeni nu le va mai descifra. Cu greu a reusit sa convinga Institutul National de Statistica de beneficiile unui schimb reciproc avantajos de date, sub umbrela, fireasca, a pastrarii secretului informatiilor.

In cele din urma, pactul a fost incheiat, iar principalul avantaj poate fi descifrarea mai rapida a necesitatilor stringente ale diferitelor comunitati locale.

Batai de cap a avut si in pregatirea diferitelor proiecte elaborate – cum ar fi Centrul Expozitional de la Calimanesti. Informatiile primite de la Ministerul Integrarii se schimbau de la o zi la alta. Prin urmare si planurile sufereau modificari si reveniri in acelasi ritm.

"Am muncit nopti, am avut colege carora li s-a facut rau muncind, sotul mi-a atras atentia ca m-am maritat cu Consiliul Local, dar, de fapt, dorinta de a arata ca se poate ne-a animat."

UTILITATE. Cand, in urma cu mai multi ani, a venit la Consiliul Judetean, Carmen Alexandrescu a descoperit cu stupoare planuri de urbanism elaborate din birou, fara nici cea mai vaga urma de deplasare in teren a "expertilor" in domeniu. Diferentele dintre hartile aflate la primarii si cele de la judet erau imense.

I s-a intamplat sa primeasca o cerere din partea unui valcean care dorea sa isi ridice o casa pe malul Lacului Bradisor. "Studiind planurile pe care le aveam eu, l-am intrebat daca doreste sa-si faca o locuinta lacustra. A trebuit sa merg la fata locului sa ma lamuresc. De atunci am inceput sa bat judetul in lung si in lat. Reversul medaliei a fost descoperirea frumusetilor lui."

LA LIMAN...

Demersul valcean este un pilot. Pentru dezvoltarea proiectului de monitorizare prin satelit a teritoriului valcean, Uniunea Europeana a alocat 20 de miliarde de lei. Restul de inca patru miliarde au fost contributie proprie.

In asteptare se mai afla sase localitati din nordul montan al judetului, dar operatiunea poate continua doar daca alte 700 de milioane de lei vor fi alocate de la bugetul de stat. "Nu ma las, ma duc peste Laszlo Borbely", responsabilul guvernamental pentru amenajarea teritoriului, comenteaza Carmen Alexandrescu.

de CRISTIAN STEFANESCU, IOANA MOLDOVEANU