Statul cere furnizorilor din Sanatate rostogolirea termenelor de plata pentru sumele pe care le are de platit, la putin timp dupa ce a blocat esalonarea obligatiilor neachitate la scadenta de firmele cu datorii la buget. Desi nu plateste, statul impoziteaza sumele din facturile emise si neincasate de creditorii sistemului de Sanatate
Larghetea de care a dat dovada guvernul Nastase pe ultima suta de metri inainte de alegeri, gradul redus de colectare a sumelor pe care societatile comerciale le datorau Sanatatii si, nu in ultimul rand, o proiectie distorsionata a cheltuielilor pentru medicamente in 2005 au incins sistemul pana la punctul de explozie.
Datoriile neplatite si declaratiile oficiale facute in diverse ocazii, referitoare la posibilitatea neplatii datoriilor catre producatorii, importatorii sau furnizorii de medicamente ori produse medicale, au creat ingrijorare in aceasta industrie.
Mai mult decat atat, o asociatie profesionala, constituita in scopul de a apara interesele companiilor afiliate, a amenintat ca opreste livrarile catre farmacii si spitale pentru ca statul e rau-platnic.
Spitalele ar putea ramane fara produse medicale
Prima care a adus in discutie sistarea livrarilor a fost Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM).
Reprezentantii companiilor afiliate au declarat ferm ca vor stopa livrarile catre spitale, de la 1 mai, pentru ca, desi conducerea Ministerului Sanatatii a promis plata integrala a arieratelor, recent oficialii institutiei au anuntat o posibila intarziere in achitarea datoriilor.
Ministrul sanatatii, Mircea Cinteza, nu a emis, pana la 1 aprilie, ordinul privind plata datoriilor, anuntand ca ar putea exista o posibila intarziere din cauza lipsei fondurilor si ca e posibil sa fie necesara o esalonare a platilor.
Conducerea AFPM spune ca neachitarea integrala, pana la 31 aprilie, a sumelor datorate de spitale furnizorilor de materiale sanitare, reactivi de laborator, aparatura medicala si consumabile va avea ca efect oprirea, incepand cu 1 mai, a livrarilor acestor produse catre unitatile cu datorii.
"Exista o disputa asupra sumei, noi spunem ca e vorba despre 1.800 de miliarde lei, ministerul nu recunoaste decat 1.100 de miliarde, sume rezultate din livrarea produselor medicale in perioada noiembrie 2003-decembrie 2004, pentru care nu s-a platit.
Daca nu se va plati integral aceasta suma, pana la 30 aprilie, noi oprim livrarile catre spitale. Ce se va intampla dupa aceea nu este responsabilitatea noastra", a declarat Ion Ciceala, director executiv al AFPM.
Furnizorii de produse medicale sustin ca nu sunt dispusi sa accepte esalonari deoarece nu mai au bani pentru achizitionarea altor produse.
"Nu se poate vorbi despre reesalonare. Noi am semnat un protocol in urma cu o luna, in care se stipulau plata pana la 30 aprilie a datoriilor si achitarea la 60 de zile a tuturor contractelor pe 2005", afirma raspicat Ion Ciceala.
Mai mult, conducerea asociatiei banuieste autoritatile ca joaca incorect. "Ministrul ne-a anuntat ca e posibil sa avem probleme cu angajamentele din protocol pentru ca FMI nu priveste cu ochi buni plata acestor sume, in conditiile in care banii vin de la buget. Nimic mai fals!
Am discutat cu dl Graham Justice, reprezentantul FMI in Romania, care mi-a aratat si un document prin care recomanda guvernului sa faca plata datoriilor in sistemul de sanatate", a precizat directorul executiv al AFPM.
"Noi nu dam pe datorie, ci conform unor contracte comerciale, incheiate in baza unor licitatii publice, in conditiile legii, platind statului TVA pentru marfa livrata", a conchis Ion Ciceala.
Lantul slabiciunilor nu se opreste aici. Farmacistii atrag atentia ca exista riscul ca, daca furnizorii nu vor mai livra medicamente, bolnavii care au retete compensate si gratuite sa aiba o surpriza neplacuta in farmacii: "Nu avem aceste medicamente pentru ca nu le-am primit!".
Colegiul Farmacistilor din Romania se teme ca furnizorii de medicamente, pe langa faptul ca nu vor mai livra medicamente, vor da in judecata si farmaciile cu datorii foarte mari.
Ingrijorare printre producatori si importatori
Dupa ce premierul Tariceanu a declarat, luna trecuta, ca nu exista resurse bugetare pentru plata datoriilor din Sanatate si ca aceste debite vor fi platite esalonat, in cursul anului 2005, au inceput sa priveasca ce se intampla cu neliniste si reprezentantii producatorilor si importatorilor de medicamente, care au de recuperat, la randul lor, sume mari de la minister.
"Suntem preocupati si urmarim cu atentie ce se intampla in Sanatate. Pana la sfarsitul trimestrului I, dintr-un total de plata, in cadrul contractului-cadru pentru medicamente gratuite si compensate, de 4.300 miliarde lei, au mai ramas de platit circa 1.500 miliarde lei.
Este un fenomen relativ ingrijorator pentru ca termenul pana la care trebuia onorata plata era sfarsitul lunii martie", spune Daniel Popescu, Corporate Affair Manager al companiei Eli Lilly.
Cea mai mare ingrijorare o constituie suma de 3.500 de miliarde lei, reprezentand compensarea de 90%, masura luata de fostul guvern in scopuri electorale. Aceasta suma a fost data peste valoarea contractului, iar pe hartie nu exista.
Dar ea va fi recunoscuta de actualul executiv printr-un proiect de lege care se afla la parlament.
"Defectiunea a aparut din subevaluarea de catre administratia sanitara a impactului pe care l-a produs in consum sistemul de compensare de 90%. Aceasta reevaluare trebuia facuta chiar din prima zi a anului, insa in acel moment atentia era focalizata pe activitati legate de predare/preluare a guvernarii.
Acel sistem era ideal pentru pacienti, dar era prost planificat. In 2004, pentru gratuitati si medicamente compensate, plafonul a fost de 8.000 de miliarde lei si, in urma a 4-5 rectificari, a ajuns la 12.000 de miliarde.
Nu poti planifica pentru 2005 tot 12.000 de miliarde, in conditiile in care s-a introdus masura de 90%, care a crescut semnificativ accesul unor largi categorii de pacienti la medicamente mai noi si mai scumpe.
In ultimii trei-patru ani, in mod traditional, bugetul a fost subdimensionat, existand datorii reesalonate de la an la an, si, in plus, s-a depasit nivelul plafonului in ultimul trimestru din anul trecut cu 3.500 de miliarde lei care nu au aparut in acte", spune Daniel Popescu.
In primul trimestru din 2005, suma cheltuita pentru compensate si gratuitati s-a ridicat la 6.000 de miliarde lei, cu plata la 90 de zile.
"Daca la aceasta suma se adauga 3.500 miliarde (nivelul datoriilor ce vor fi recunoscute) si inca 4.000 de miliarde (suma alocata conform contractului), se depasesc cele 12.000 de miliarde planificate pentru intreg anul inca din trimestrul III!", atrage atentia oficialul companiei Eli Lilly.
Chiar daca se va pastra prin contract sistemul de plata la 90 de zile pentru gratuitati si medicamente compensate si de 180 de zile pentru livrarile catre spitale, producatorii si importatorii vor avea probleme de cash-flow.
"Schimbarile ne afecteaza.
Am spus guvernului: noi vrem ca sistemul sa fie aliniat directivelor europene, aquisului comunitar, adica transparent si predictibil, vrem ca pana la jumatatea anului sa fie operate toate modificarile pentru anul urmator, nu vrem ca sistemul sa se schimbe des, fara nici o predictie si fara consultarea larga a tuturor partenerilor economici implicati", a precizat Daniel Popescu.
Cine distribuie risipeste
Nici distribuitorii de medicamente nu stau mai bine. "Datoriile pe care le au spitalele catre noi au devenit presante; aici avem de recuperat 352 miliarde lei inca din 2003", afirma Viorel Vasile, presedintele Asociatiei Distribuitorilor de Medicamente din Romania (ADMR).
Anul trecut a fost o licitatie nationala pentru a asigura medicamente spitalelor, in urma careia s-au semnat contracte ferme cu toate spitalele. "Desi primul termen la care s-a facut livrarea a fost iulie 2004, iar prima scadenta era la 180 de zile, adica prima plata trebuia facuta in ianuarie 2005, nu am vazut nici un ban pana astazi.
Suma ce trebuia platita pana acum pentru licitatia din 2004 se ridica la circa 1.700 miliarde lei", precizeaza presedintele ADMR. Nici companiile distribuitoare nu prea au ce face si asteapta ca statul sa faca prima miscare.
"Am depus hartii, centralizatoare, si ministerul ne-a chemat sa semnam un protocol de reesalonare. Noi am livrat medicamente celor peste 400 de spitale, am platit TVA in vama, toate costurile au fost suportate de noi.
Ministerul Finantelor ne-a impozitat pe facturile emise, dar neincasate, considerandu-le profit. Singura iesire ar fi sa oprim activitatea, dar ce facem? Inchidem si trimitem acasa cateva mii de oameni?", intreaba retoric Viorel Vasile.
De unde bani pentru Sanatate?
Pe de-o parte, din gestionarea mai buna a banilor din sistem. "Am discutat in Comisia de lucru pentru industrie de pe langa Ministerul Sanatatii recalcularea preturilor la un curs reactualizat. In 2003, rata de schimb era de circa 36.000 lei pentru un dolar si de 33.000 de lei pentru un euro.
Aprecierea euro a adus pierderi importatorilor, iar aprecierea leului fata de dolar aduce pierderi statului. La 16 mai intra in vigoare un nou sistem de preturi, pentru un curs de 27.000 de lei un dolar si de 36.000 de lei un euro.
Estimam ca preturile in dolari se vor duce in jos cu 20%, ceea ce inseamna ca, in a doua jumatate a anului, statul salveaza intre 500 si 1.000 de miliarde lei", a precizat Daniel Popescu, Corporate Affair Manager al companiei Eli Lilly.
Pe de alta parte - din recuperari si in urma unei mai bune colectari. Toate sperantele stau intr-un singur om: Gabriel Zbarcea, presedintele AVAS, institutia care a inceput sa blocheze conturile datornicilor pentru a-i determina sa plateasca restantele la Sanatate.
"Noi avem o tinta anuala de 2.500 de miliarde lei recuperati de la datornici si pana acum am reusit sa aducem la buget peste 1.050 de miliarde", a declarat presedintele AVAS.
Desi pare un an mai bun, bugetul Sanatatii majorandu-se la 76.000 de miliarde lei, de la 68.000 de miliarde de lei anul trecut - cu o crestere peste rata inflatiei -, problemele anului 2005 abia incep sa apara.
Chiar daca bugetul a depasit 3 miliarde de dolari, atingand cel mai inalt prag din istoria postdecembrista, nevoile au crescut si ele. Iar banii tind sa ajunga in gaurile facute anii trecuti. Spre disperarea pensionarilor - principalii clienti ai sistemului - si ingrijorarea companiilor din aceasta industrie - cea mai ieftina banca a Ministerului Sanatatii.
----
"Bani exista pana la inceputul toamnei. Taxele se colecteaza mai bine, vor fi bani in plus. Firmele au inceput sa plateasca sumele pe care le datorau. Speram ca acesti bani vor fi regasiti in bugetul nostru. Banii reprezentand datorii vor fi platiti, cu toate ca suma este excesiva si a aparut ca urmare a lipsei de control din sistemul de sanatate."
Mircea Cinteza, ministrul Sanatatii
"In 2003 au fost eliberate 13 milioane de retete gratuite si compensate, iar in 2004 au fost 26 de milioane, fara ca starea de sanatate a natiunii sa se amelioreze simtitor. Ordonatorii de credite, directorii spitalelor nu au dreptul, conform legii, sa angajeze cheltuieli care nu au acoperire in buget. Trebuie vazut cum arata aceste contracte incheiate intre furnizor si spitale."
Cristian Vladescu, presedintele CNAS
de George Stoica
