Parlamentul European voteaza miine Tratatul de aderare la UE a Romaniei si Bulgariei. Foarte probabil, votul va fi in favoarea aderarii, asa cum s-a petrecut si saptamina trecuta, cind textul a fost avizat, cu larga majoritate, de membrii Comisiei de politica externa a legislativului european. Dar in Romania nu va fi mai bine incepind de miine.

In mod normal, tara noastra va primi statutul de membru cu drepturi depline al UE la 1 ianuarie 2007.

Pina atunci, urmeaza o perioada de transformari profunde, in care va trebui sa respectam toate angajamentele asumate in fata Comisiei Europene. Va trebui sa scadem productia de otel sau de textile. Va trebui sa asiguram securitatea frontierelor nationale, parte a acestora devenind granite ale Uniunii Europene.

Va trebui sa respectam natura, sa aplicam conventii si protocoale europene, sa ne schimbam noi insine mentalitatile. In caz de ezitari, aderarea efectiva va fi aminata cu un an.

Consecinte majore in viata fiecaruia

Anii care urmeaza vor aduce schimbari importante in viata de zi cu zi a romanilor, ca urmare a obligatiilor care decurg din Tratatul de aderare. De acum inainte, integrarea europeana intra brutal in viata fiecaruia.

• Pina in ianuarie 2007, pretul gazelor naturale din productia interna trebuie sa ajunga la nivelul pretului de import. Daca se va pastra raportul de acum, consecinta va fi dublarea pretului gazelor naturale. Scumpirile vor fi trimestriale.

• Tarifele la energia electrica vor creste doar pentru a acoperi costurile, nu exista un pret-tinta care trebuie atins o data cu aderarea la UE. Estimari realizate in cursul anului trecut indicau insa cresteri de tarife la electricitate cu pina la 50% in urmatorii doi ani.

• Pretul energiei termice va creste ca urmare a eliminarii subventiei acordate producatorilor si distribuitorilor. Reducerea subventiei se face in trei transe anuale, de 33%, prima fiind deja operata la 1 ianuarie 2005.

• Din ianuarie 2007, populatia isi va putea alege furnizorii de electricitate si gaze naturale, cind cele doua piete vor fi complet liberalizate.

• De la 1 ianuarie 2007, politele obligatorii de raspundere civila auto (RCA) se vor unifica cu asigurarea Carte Verde (acum valabila numai in afara teritoriului Romaniei). Proprietarii de masini vor fi obligati sa plateasca preturi piperate in contul acestei polite, indiferent daca vor calatori sau nu cu masina in afara granitelor tarii.

• Incepind cu 1 ianuarie 2007, toate bovinele, ovinele si caprinele trebuie identificate si trebuie sa posede pasaport. Produsele traditionale inregistrate la Comisia Europena vor beneficia de protectie, ele putind fi comercializate sub denumirea de origine. Detinatorii de suprafete de teren mai mici de 5 hectare nu vor mai primi subventii de la stat.

Fructele, legumele si florile vor putea fi comercializate doar daca respecta regulile stricte impuse de UE (dimensiuni, ambalare, etichetare etc.). Vor fi eliminate taxele vamale la importul de produse agroalimentare.

• Intre 2009 si 2014, romanii vor putea dobindi dreptul de munca in tarile Uniunii Europene, conform acordurilor stabilite cu fiecare stat membru in parte.

• Pina la 1 ianuarie 2010, acciza la energie electrica, introdusa din aprilie 2005, va fi majorata gradual pentru a ajunge la nivelul impus de UE, 1 euro/MWh la consumatorii casnici. Acciza la benzina fara plumb va creste cu aproape 32 de euro/1.000 l, astfel incit in 1 ianuarie 2011 sa ajunga la 359 euro/1.000 l. Acciza la motorina va creste pina in ianuarie 2013 cu inca 70 de euro/1.000 l,

ajungind la 330 euro/1.000 l. Acciza la pacura se va dubla pina in ianuarie 2007, ajungind la 13 euro/tona.

• Pina cel tirziu la 1 ianuarie 2010, toate unitatile de taiere si de procesare a carnii si laptelui trebuie modernizate si retehnologizate, astfel incit sa corespunda cerintelor UE, iar cele care nu corespund acestor norme vor trebui inchise.

• Din 1 ianuarie 2011, zonele defavorizate vor disparea. Pina atunci vor fi retrase treptat toate facilitatile fiscale de care se bucura acestea. Pe 1 ianuarie 2012 vor fi desfiintate si zonele libere.

• De la 1 ianuarie 2012, cetatenii europeni vor putea cumpara terenuri in Romania pentru stabilirea de resedinte secundare. Incepind cu 2014, europenii vor putea cumpara teren agricol si forestier.

Scheele: "Integrarea nu e numai lapte si miere"

Scumpirile unor produse sau servicii si sectoarele economice puse in dificultate vor fi poate cele mai mari probleme pe care le va ridica integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, a declarat ieri seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele.

"E clar ca pina anul trecut s-a vorbit foarte mult despre beneficiile aderarii. Integrarea in UE era inteleasa ca un fel de integrare cu lapte si miere", a spus oficialul european, care a precizat ca Romania trebuie sa se adapteze politicii comerciale comune a UE, ceea ce inseamna, in multe cazuri, un tarif intern mai scazut.

Scheele a mai spus ca preturile reglementate, ajutoarele de stat si poluarea sint sectoare care vor trebui reformate de urgenta in perspectiva integrarii in UE.

"In UE nu exista preturi minime, asa cum se practica in Romania la energia electrica. Aceasta practica va trebui eliminata o data cu aderarea la structurile europene, cum vor trebui eliminate si ajutoarele de stat, care sint un mod de a face o alocare de resurse in beneficiul unor sectoare, acolo unde nu este locul cel mai bun", a spus Jonathan Scheele.

Peste 29 de miliarde de euro pentru mediu

Alinierea Romaniei la standardele Uniunii Europene in domeniul mediului presupune costuri de 29,3 miliarde de euro, a afirmat ieri, in cadrul unui seminar, ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu. Calitatea apei este una dintre cele mai dificile probleme de mediu ale Romaniei si necesita cele mai mari costuri.

"Majoritatea problemelor pe care le intimpina noile state membre intrate in Uniunea sint legate de probleme de protectie a mediului", a afirmat si negociatorul-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana, Leonard Orban, prezent si el la seminarul "Protectia mediului", desfasurat ieri la Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

Bugetul de stat va suporta aproximativ 7 miliarde de euro din suma totala de 29,3 miliarde de euro, 9 miliarde vor fi acoperite de agentii economici, iar restul de aproximativ 13 miliarde vor proveni din programe cu finantare interna si externa, dupa cum a explicat ministrul mediului. Protectia mediului reprezinta un domeniu prioritar de aderare alaturi de Justitie, Afaceri Interne si Concurenta.

"Romania are mult de recuperat in privinta protectiei mediului", a afirmat si Leonard Orban. "Ani de-a rindul nu s-au alocat fonduri pentru mediu, nu a existat o informare corecta a publicului, nu a existat un interes al mass-media fata de acest domeniu", a explicat el.

"Euro-apa", cel tirziu in 2017

Romania beneficiaza de diverse perioade de tranzitie in ceea ce priveste calitatea aerului, a apei, a deseurilor, a instalatiilor mari de ardere. Cerintele Uniunii Europene privind calitatea aerului vor fi aplicate treptat, pe parcursul primilor trei ani dupa aderare.

In ceea ce priveste deseurile si reciclarea acestora, Romania trebuie sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare a majoritatii categoriilor de deseuri pina pe 31 decembrie 2011. Pina la 1 ianuarie 2007, tara noastra trebuie sa poata recicla 32% din masa totala de gunoaie, iar pina in 2010 - 48%.

Exceptie de la regula fac citeva categorii de deseuri (printre care si cele din sticla), care vor ajunge sa fie reciclate integral la sfirsitul anului 2013. Cea mai mare perioada de tranzitie obtinuta de tara noastra tine de calitatea apei, aceasta trebuind sa atinga standardele europene de pina in 2017.

In 2008, Romania va trebui sa imbunatateasca sau sa renunte la 52 de incineratoare pentru deseuri medicale, alte sase urmind sa dispara in 2009.

Agentii economici care nu se conformeaza cerintelor Uniunii Europene pina la 1 ianuarie 2007 vor trebui sa-si inchida portile, a avertizat negociatorul-sef al Romaniei cu UE, Leonard Orban.

Cit costa?

- 7-8 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, fara a se lua in calcul fondurile necesare pentru construirea de drumuri si autostrazi

- 1 miliard euro - securizarea frontierelor

- 29 miliarde euro pentru protectia mediului (bani de la buget, plus alte surse de finantare)

Adoptarea euro, marea provocare

Procesul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana va presupune mai multe tipuri de eforturi financiare. Acestea se refera atit la alinierea infrastructurii, mediului de afaceri, frontierelor, turismului sau protectiei mediului la cerintele Uniunii, cit si la canalizarea eforturilor postintegrare pentru adoptarea monedei unice europene.

Concluzia a fost trasa de specialistii care au participat ieri la seminarul "Costurile si beneficiile integrarii Romaniei in UE", organizat de FinMedia.

Costurile integrarii Romaniei in Uniunea Economica si Monetara (UEM) vor fi mult mai mari decit beneficiile daca politica monetara a Romaniei nu va fi ajustata de o forta de munca flexibila, de finalizarea privatizarii si restructurarii si de reducerea ponderii agriculturii in PIB, a spus ieri Valentin Lazea, economist-sef al Bancii Nationale a Romaniei.

"Nu 2007 e constringerea, ci perioada 2010-2013, cind Romania va adopta euro.

Pina atunci, Romania trebuie sa comprime in cinci ani ce nu a facut in ultimii 15 ani, si anume sa reduca drastic ponderea agriculturii in PIB (de la 12% la 4%-5%) si populatia ocupata in agricultura (de la 35%-40% la 10%-15%), sa liberalizeze Codul Muncii si sa dea o fata competitiva serviciilor, in special turismului", a spus Valentin Lazea.

Economistul-sef al BNR a precizat ca toate aceste reforme sint necesare pentru a putea rezista pe piata monedei unice. "Politica monetara a UE se face pornindu-se de la premisa ca toate tarile europene au caracteristici similare si nu face trimiteri speciale la tarile sarace, din est, venite mai tirziu in UE", a precizat Lazea.

In ceea ce priveste inflatia, Lazea a afirmat ca ritmul de scadere a acesteia este problematic deoarece Romania este singura tara din grupul candidatelor care nu a reusit sa o reduca sub 5%.

"Programul guvernului si cel al BNR prevad o reducere relativ rapida: 7% in 2005, 4%-5% in 2006, 3% in 2007, iar aceste niveluri foarte ambitioase pot fi atinse numai cu conditia aprecierii nominale a cursului de schimb dupa liberalizarea fortei de munca si a restructurarii economice", a mai spus economistul-sef al BNR.

44 miliarde euro pentru Romania si Bulgaria

44,3 miliarde de euro reprezinta fondurile pe care Romania si Bulgaria le vor primi de la UE pe o perioada de sapte ani, a spus negociatorul-sef al Romaniei, Leonard Orban, care a prezentat ieri o situatie a costurilor aproximative ale integrarii, aratind ca aderarea la UE nu inseamna doar banii pe care statul ii primeste, ci si fonduri cu care trebuie sa contribuie la bugetul institutiilor

europene.

"Chiar daca, pe hirtie, suma pe care UE ar datora-o Romaniei si Bulgariei este de 44,3 miliarde de euro, in termeni reali de plati vor fi alte sume alocate", a precizat Orban. Acesta a atras atentia ca 2007 va fi perioada cea mai dificila din punctul de vedere al costurilor si cheltuielilor integrarii.

(Magda Barascu, Erika Lang, Lidia Truica, Mihaela Balea, Iuliana Roibu)