Valcenii primesc la robinet apa din bazinele pastravariei aflate in plina albie a raului Lotru. Integrarea in UE inseamna adaptarea la standarde ecologice comunitare. In cazul dat, inchiderea pastravariei. Desi Bruxellesul a lansat in ultimii ani mai multe avertismente privind tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilitati, ospiciul din Dragoesti nu respecta nici o norma europeana.

Izgonirea din Lotru

La vreo 60 de kilometri de Valcea, chiar pe mijlocul albiei raului Lotru, se intinde cel mai mare complex salmonicol din tara. O pastravarie cu vreo opt platforme, cu lostrite, pe alocuri, zacand in rau, inchise in "tarcuri" din fier ruginit.

La vremea integrarii, 2007, va fi fost deja inchis din motive de poluare. Pana atunci insa, va continua sa hraneasca iubitorii de peste din Bucuresti, Brasov sau aiurea, cu 100 de tone anual de pastrav din productia proprie.

Pastravaria a fost proiectata in 1984 de fostul Institut de Cercetari Navale Galati si pusa in functiune patru ani mai tarziu. Ce le-o fi luat atat? "Pentru ca e cea mai mare din tara", se rasteste directorul Cerbu. Gheorghe, pentru apropiati. E intors gata nervos de la o sedinta, unde nu prea i-a placut. Si, oricum, nu-i place sa i se spuna director, prefera "sef de santier".

Pentru ca era aici cand s-a construit pastravaria. Ne aduna pe toti si ne alearga printre bazinele cu lostrite si pastravi deopotriva. Firma de stat – la doua trecute fix, amploaiatii dispar acasa. Ceasurile doua nu sunt departe. Asa ca acum se cam grabesc. "Nu pot sa va arat lostrita. Am scos ieri una si, cand am bagat-o inapoi, a crapat!"

INCHISOAREA DE PASTRAVI. Pe malul lacului, ne explica directorul, sunt 12 bazine, adica Sectia sol a pastravariei, cu lostrite si pastravi gata de reproducere, si alte 58 pentru cresterea puietului. Vizavi de ele – casa de incubatie, un soi de beci plin cu apa, in care au fost construite niste celule patratoase de beton, cu sistem de filtrare a apei.

Unele gazduiesc puietul, cat un ac de gamalie, altele, icrele. "Aici se face incubatia, ca d’aia se si numeste asa. Cel mai al dracu’ de muls sunt masculii… Ii incurca pastravarii, ca nu-i nimeresc dupa dinti.

" Ne lamureste directorul, rapid, cum e cu incubatia, prinde ultimul angajat si, dupa ce se razgandeste de vreo trei ori, se hotaraste sa ne duca cu barca la platformele din mijlocul raului. Barca e veche, dar i-a fost improvizat un motor. Ne zgaltaim prin apa rece pana stabilizam sandramaua si, cat ai clipi, ajungem la tarcul din fier ruginit. Platformele sunt spectaculoase ca marime.

De altfel, sunt spectacolul vizual al oricarui pasager din masinile care taie soseaua. De jos, de la nivelul apei, totul se vede altfel. Ai spune ca inchisoarea pastravilor e una ecologica, pentru ca e construita in mediul lor de subzistenta. Sunt celule de 2-3 metri, cu plasa pe dedesubt, mentinand azilantii pe locul unde au fost adusi.

Dupa ce ne mustruluieste ca pentru sine pentru ca am calcat locul interzis, directorul ne aduna in barca si ne promite povestea pastravariei la mal.

RETETA DE ICRE. Ne spune ca, pana acum, nici un pastrav n-a trecut granita. Cele peste 100 tone de peste produse aici sunt comercializate numai in tara. Isi aminteste ca pe vremea lui Ceausescu a primit o reteta de preparat icre pentru export. "Nu stiam unde trebuia sa exportam, dar trebuia sa exersam aceasta reteta.

Femela trebuia mulsa intr-o emulsie de sare de bucatarie, iar compozitia rezultata trebuia fiarta si racita de vreo doua-trei ori. Dupa aceasta operatiune, se scurgeau icrele din saramura printr-o sita, erau puse in pungi si depozitate in congelatoare. Aveam, pe vremea aia, doua camere frigorifice de 24 de metri cubi si acolo le depozitam.

Urma sa primim comanda de icre la export, da’ n-am mai primit-o. Asa ne-a prins Revolutia, cu lingura in castronul cu icre", povesteste directorul Cerbu.

HRANA ECOLOGICA. Pana sa ne invadeze stiinta ecologica, pastravii de la Bradistea erau alimentati cu hrana umeda, adica deseuri de abator – ficat, splina, creier de bovina sau cabalina, amestecate cu faina de grau. "Materia, care nu putea fi digerata, forma o fibrina care polua apa", explica directorul.

"Apoi, la 5-6 kilograme de hrana de acest tip, obtineam un kilogram de peste si nu prea era rentabil. In timp, ne-a fost impusa hrana ecologica a pestilor. Asta inseamna ca nu le mai dam deseuri de abator, ci o compozitie in care punem faina de grau, srot de soia si ulei comestibil, pe care-l folosim ca liant ca sa nu se scufunde hrana.

Asa, raportul intre productia de peste si hrana administrata este de unu la unu. Adica, dintr-un kilogram de hrana se obtine un kilogram de peste." Directorul spune ca pentru fiecare cantitate de peste supusa comercializarii se fac probe de laborator, avizate de Politia sanitar-veterinara.

PLATFORMA LA MAL. Integrarea in Uniunea Europeana va impune inchiderea celui mai mare complex salmonicol din tara din motive de poluare. "Tragem platforma la mal, daca ne integram. Asa spune Agentia pentru Protectia Mediului, ca poluam. Cu apa de aici se alimenteaza Ramnicu Valcea si Bradistea si, atunci, spun ei, pastravaria nu mai poate functiona, pentru ca polueaza.

Eu zic ca nu au dreptate.

Pestii sunt primul indiciu la o eventuala poluare. Daca se intampla ceva, ei crapa primii. O sursa de poluare mult mai mare este comuna Malaia, care nu are fose septice. Toate dejectiile se revarsa in Lotru. Ne ocupam acum de un studiu de impact referitor la poluare, pe care o sa-l prezentam celor de la Mediu.

" Directorul Cerbu crede ca dupa integrare n-o sa curga lapte si miere, asa cum spun unii. "In primii patru-cinci ani o sa fie foarte greu. Cam asta e perioada de adaptare, cred eu. Romanu’ de rand e obisnuit sa traga chiulul la munca, sa fie impins de la spate. Or, cu astia nu merge asa. Eu, sincer sa va spun, duc dorul cincinalelor.

Dom’le, atunci stiai ce trebuie sa faci in urmatorii cinci ani. Stiai ca in anul cutare, la data cutare, trebuie sa ai platforma gata vopsita. Acu’, nu mai stii ce faci de pe o zi pe alta. Nimic nu mai e organizat, totul e brambura." L-am intrebat pe director daca are vreo intrebare legata de integrare, pe care noi s-o transmitem mai departe ministrului Agriculturii sau Mediului.

Raspunsul domniei-sale a fost cel putin stupefiant: "N-am ce sa intreb, nu va dati seama ca, daca intreb ceva, maine nu mai sunt aici?!".

RESEMNARE

"Tragem platforma la mal, daca ne integram. Asa spune Agentia pentru Protectia Mediului, ca poluam. Eu zic ca nu au dreptate. Pestii sunt primul indiciu la o eventuala poluare. Daca se intampla ceva, ei crapa primii" - Gheorghe Cerbu, directorul pastravariei

ILEGAL

Am contactat telefonic Agentia de Protectie a Mediului din Valcea pentru a lamuri problema poluarii si, mai ales, pe cea a inchiderii complexului salmonicol de la Bradisor-Lotru. Surprinzator, am aflat ca pastravaria functioneaza ilegal, conform noilor reglementari comunitare adaptate la legislatia romaneasca.

"Legea apelor interzice cresterea artificiala a pestilor in sursa de alimentare cu apa potabila", ne-a declarat Elisabeta Galatescu, consilier superior la Agentia pentru Protectia Mediului Valcea.

Consilierul ne-a mai precizat ca nu poluarea ar fi principala problema: "Din cate stiu, Directia Apelor nu le-a dat autorizatie de functionare pentru ca aici este vorba de un articol din Legea apelor si nu exista nici o derogare de la acest articol. Directia Silvica trebuie sa rezolve aceasta problema si sa mute complexul salmonicol in alta parte.

Pana acum au avut avantajul adaptarii legii de mai multe ori. Cat despre Legea apei potabile, aceasta a aparut abia acum", a precizat Galatescu.

Nebunii de nevoie din Dragoesti

Comuna Dragoesti are o dubla celebritate in judetul Valcea si nu numai. In urma cu cativa ani, in arhiva unei biserici din Ramnicu Valcea, s-a descoperit ca marele domnitor Mihai Viteazul s-ar trage chiar din acest loc. De cateva decenii insa, la Dragoesti functioneaza un spital de psihiatrie.

Un ospiciu care nu respecta nici o norma europeana in domeniu, luna trecuta inspectorii sanitari sanctionand administratia unitatii pentru ca nu a putut prezenta documente privind provenienta alimentelor folosite in cantina spitalului. In vremea asta, primarul din Dragoesti este de parere ca "nebunii strica imaginea comunei".

Construit in urma cu 116 ani de boierul Dragoescu, cu destinatia de resedinta, conacul a avut in ultimii 60 de ani diverse utilizari. Initial, la Dragoesti s-a infiintat un spital de neurochirurgie, condus de doctorul Gorzo.

Acesta era iubit de dragoesteni pentru celebrele "operatii de apendicita", pe care doctorul le executa doar pe hartie si pentru care locuitorii din zona se invoiau legal de la CAP. Apoi, de aproape 40 de ani, i s-a schimbat destinatia in spital de psihiatrie. In locul doctorului Gorzo a venit medicul Ion Stanca.

De-a lungul anilor, Stanca si-a construit o faima ce s-a raspandit in toate judetele limitrofe Valcii. Acestuia i s-a dus buhul cum ca i-a ajutat pe multi dintre cei care au vrut sa scape de serviciul militar sau au avut probleme cu legea, acestia beneficiind de clementa in urma certificatelor medicale eliberate la Dragoesti.

In ultimul timp, se spune ca peste jumatate din pensionarii existenti, intre Campul Mare si Galicea s-au retras in baza unor diagnostice de boli psihice. Cele mai intalnite sunt tulburarile psihopatoide, adica, mai pe intelesul tuturor, betia. Mai sunt traumatismele cranio-cerebrale si depresiile, ultimele fiind adjudecate in special de femei.

Dar Stanca mai este cunoscut si ca un adevarat Don Juan local, "pentru ca a construit multe vile la femei. Una este peste strada de discoteca dintre plopii de la Olanu". Apoi, fiind din zona, de la Galicea, comuna apropiata de Dragoesti, doctorul Stanca este unul dintre aceia la care oamenii apeleaza si pentru alte probleme. "Este om bun, domne. A ajutat multa lume aici.

Sunt rautati cele spuse despre el. Pai, domnul doctor are si tractoare, pluguri si combine. La el apelam cu muncile campului!"

NEBUNIA NU IESE IN SANGE! Fata in fata cu sediul Politiei din Dragoesti se afla cabinetul medicului de familie, Marian Draghici. Este singurul medic din comuna si, pentru a face fata tuturor problemelor, lucreaza inclusiv duminica. Din cei 2.400 de localnici, Draghici are in grija 2.200, dintre care numai 1.900 sunt asigurati. Restul "sunt plecati prin Italia si Spania, la munca".

Se mandreste ca are tot ce ii trebuie in cabinet, "de la ecograf pana la tot necesarul medical", dar isi aminteste cu jind de vremurile de acum sapte-opt ani, "cand veneau nemtii cu ajutoare. Noi vrem sa intram in Europa, dar treaba asta n-o sa ne ajute prea mult. Suntem prea amarati si ce vad eu aici, la noi, e primitivism curat!".

Intrebat despre povestea "nebunilor" din zona, Marian Draghici incepe sa rada. "Haideti, domnita, sa fim seriosi! Se tot vorbeste de cele 211 cazuri inregistrate anul trecut (10% din populatia comunei Dragoesti – n.r.). Stiti cum e, vine o domnisoara frumoasa de pici, inalta si cu un par superb, iar eu ii spun ca este urata si ca m-a dezamagit. Ei, uite, atunci fata sufera o depresie.

Sau vine o sotie nesatisfacuta de sot. Atunci se spune ca femeia a suferit o cadere psihica. Eu ce sa ii spun, ca nu are? Sunt chestii firesti. Stiti cum este, problemele psihice nu ies in sange, la analize."

Doctorul comunei ne-a mai spus ca toate aceste speculatii referitoare la faptul ca sunt prea multi "nebuni" in comuna sunt legate de faptul ca la Dragoesti vin cu probleme psihice oameni din toate partile, nu numai din comuna cu pricina. "Sa stiti ca nu toti care ajung la spitalul de la Dragoesti sunt nebuni. Au diverse probleme, iar acesta este spitalul din zona.

Omu’ are o afectiune si nu se mai duce in oras. Se duce acolo pentru ca asa mai poate pleca din cand in cand sa mai vada de gospodarie."

DOUAZECI DE MILIARDE PENTRU REABILITARE. La doi-trei kilometri de cabinetul doctorului Draghici, in mijlocul campului, se afla celebrul, deja, Spital de Psihiatrie. Locul este izolat de restul comunei si nu respecta nici o norma europeana in domeniu. Ne intampina cu o oarecare raceala o tanara, despre care aflam ca este noua directoare a spitalului.

Initial, Margareta Stancu, caci asa s-a prezentat, nu a vrut sa stea de vorba cu noi. Stie foarte bine ce se vorbeste prin targ si nu vrea sa dea nici o declaratie. Aflam totusi cate ceva despre incercarile administratiei de modernizare a spitalului.

Directoarea a trimis o cerere catre Ministerul Transporturilor si Turismului pentru ca spitalul sa fie prins intr-un program european de reabilitare si se asteapta un raspuns. O astfel de cerere a trimis-o si la Ministerului Sanatatii, anul trecut, prin iarna, dar, pana acum, nu s-a primit nici o veste. "Ne carpim si noi cum putem. Slava Domnului ca avem cu ce sa hranim pacientii.

Insa cladirea este din 1889. Trebuie refacute acoperisurile, tencuiala, instalatia termica, tamplaria. Astea sunt problemele spitalului. Restul sunt doar aiureli."

Conform unei evaluari, lucrarile de reabilitare ar costa in jur de 20 de miliarde de lei, iar in acest an Consiliul Judetean Valcea, proprietarul spitalului, a alocat de la buget 500 de milioane de lei pentru reparatiile curente.

"NU FABRICAM HANDICAPATI!". Doctorul Stanca, acuzat ca elibereaza certificate medicale menite a-i proteja pe cei certati cu legea, ne-a explicat cum vede el acuzatiile care i se aduc. "Domne’, eu, la vara, ma pensionez. Primarul spune ca nu are betivi in sat. Pai, iarna trecuta am internat sapte betivi din Dragoesti. Altfel mureau in sant! Ei ma pot acuza de orice.

Ca am facut case, amante, spaga. Eu sunt om serios, am familie. Nu ma tin de cioace d’astea. Aici, foarte multi oameni au fost CAP-isti. Sa fim seriosi, eu am facut bine la acesti oameni! Aici vin anual circa 1.200 de bolnavi. Dar nu toti se pensioneaza. O statistica exacta nu am. Poate domnul Chelaru stie." Domnul Nicolae Chelaru este sef de sectie la spitalul de la Dragoesti.

Acesta spune ca este normal "sa apara povesti cu ce se intampla aici, atata vreme cat doar semnaturile noastre sunt pe hartii. Dar noi nu fabricam handicapati!".

"MAI BINE S-AR DESFIINTA". Daca am lua in calcul numarul de bolnavi pe cap de locuitor, in ceea ce priveste problemele psihice, in Dragoesti sunt cei mai multi astfel de pacienti din Europa. In legatura cu acest fapt, primarul comunei, Emilian Iusuf, ne-a declarat ca este "satul" de tot ceea ce se spune despre acest spital si ca "ar fi mai bine daca s-ar desfiinta".

Iusuf este de parere ca spitalul nu face bine imaginii comunei: "Toti ne iau in batjocura, cand aud de unde suntem, parc-am fi toti nebuni. Una e sa fii nebun si alta e sa faci pe nebunul. Eu nu am nici un avantaj daca se aduc finantari externe pentru reabilitarea spitalului, pentru ca nu mai apartine de primarie".

Despre acuzatiile referitoare la certificatele eliberate de medicii spitalului asa-zisilor bolnavi "cu capul" pentru a scapa de pedepsele legale, primarul ne-a marturisit ca este posibil sa fi existat astfel de cazuri, insa el nu le cunoaste.

Politistii din cadrul Sectiei de Politie a comunei sunt insa ferm convinsi ca totul este o "facatura", infractionalitatea in Dragoesti fiind foarte redusa.

SANCTIUNE

In luna februarie a acestui an, inspectori din cadrul Directiei Sanitar-Veterinare (DSV) au efectuat un control la cantina Spitalului de Psihiatrie din Dragoesti. Deficientele identificate au scos la iveala un manageriat necorespunzator, reprezentantii administratiei ospiciului neputand prezenta documentele sanitar-veterinare pentru produsele folosite in ianuarie si februarie.

Motiv pentru care conducerea spitalului a fost sanctionata.