De marti seara pina miercuri la prinz, suspansul a predominat asupra acordarii votului privind acordul de conformitate pentru aderarea Romaniei si Bulgariei. Fara acest vot, pe 25 aprilie, la Luxemburg, nu ar fi putut fi semnat Tratatul de aderare al celor doua state la UE.

Disputa prilejuita de prezentarea rapoartelor si recomandarilor celor doi raportori din partea Parlamentului European, Pierre Moscovici, pentru Romania, si Geoffrey Van Orden, pentru Bulgaria, nu a privit decit tangential cele doua state, fiind un moment al confruntarii dintre Parlament si Comisia Europeana.

Pozitia grupului popular, care a votat, in seara zilei de 12 aprilie, cu 92 de voturi pentru fata de 86 de voturi impotriva, aminarea votarii acordului de conformitate pentru aderarea Romaniei si Bulgariei, reprezinta o etapa in confruntarea dura ce a inceput inca de la prima tentativa de votare a Comisiei Barosso, in toamna anului 2004.

De la criza prilejuita de declaratiile comisarului desemnat Roco Butiglione, orice ocazie pentru a cistiga autoritate in raport cu Executivul de la Bruxelles este folosita de parlamentarii europeni. Dar situatia celor doua state sud-est europene era de natura sa justifice scepticismul eurodeputatilor.

Acestia au cerut comisiei o evaluare clara a costurilor extinderii, in conditiile in care in 2004 pentru cele 10 state au fost alocate 40 miliarde de euro iar pentru Romania si Bulgaria exercitiul financiar prevede 44,3 miliarde de euro.

Riscul ca cele doua state sa devina prizoniere in conflictul dintre cele doua institutii europene a fost depasit prin negocierile dintre grupurile parlamentare. In final, votul nu a creat surprize, majoritatea absoluta a parlamentarilor votind in favoarea aderarii Romaniei si Bulgariei.

Dupa ce pe 16 martie, la Strasbourg, fusese dezbatut proiectul de rezolutie in Comisia de Afaceri Externe, iar pe 30 martie, la Bruxelles, aceeasi comisie adoptase avizul de conformitate si rezolutia privind extinderea la 1 ianuarie 2007, prin cooptarea Romaniei si Bulgariei, nu mai existau obstacole politice importante.

Nici unul din cele trei grupuri parlamentare importante (grupul Partidului Popular European - Democratii europeni - 268 de deputati, grupul Partidului Socialist European - 202 de deputati si Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa - 88 de deputati) nu se situau pe pozitii ostile integrarii Romaniei.

Chiar si a patra formatiune ca marime, grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana, 42 de deputati, isi retrasese obiectiile impotriva aderarii tarii noastre. Dar, tocmai din partea co-presedintelui acestui ultim grup, a venit cea mai importanta reactie.

Acesta a cerut ca votul asupra celor doua rapoarte sa fie aminat, deoarece optiunile sint limitate doar la "pentru" sau "impotriva", pe cind situatia celor doua state cere o abordare nuantata.

Dupa ce aceasta propunere a fost respinsa, recomandarea Van Orden a fost aprobata cu 522 voturi pentru, 70 impotriva si 69 de abtineri, iar raportul Moscovici cu 564 voturi pentru, 59 impotriva si 41 de abtineri.

Proportia voturilor favorabile raportului privind Romania indica pe de o parte un acord de etapa mai mare al parlamentarilor europeni in comparatie cu votul pentru raportul privind Bulgaria, pe de alta parte ca reactia grupului popular din 12 aprilie nu viza tara noastra, ci transparenta Comisiei de la Bruxelles.

Dar inaintea votarii rezolutiei privind integrarea Romania, Cohn Bendit a cerut din nou aminarea votului deoarece masurile pentru combaterea coruptiei nu au dat rezultate. De data aceasta, clauza de salvgardare ne-a salvat.

Interventia lui Pierre Moscovici a valorizat prezenta clauzei de salvgardare in cuprinsul Tratatului de aderare ca mijloc de presiune sau de aminare a integrarii Romaniei, astfel creindu-se conditiile pentru votarea recomandarii. Cu 497 voturi pentru, 93 impotriva si 71 de abtineri, deci cu 67 de voturi mai putine, aderarea Romaniei la UE a fost adoptata.

Dar, proba de foc a integrarii nu a fost inca trecuta. Acordul politic asupra integrarii, pe care aproape sigur Romania il va obtine si la Luxemburg, la reuniunea Consiliului european, nu va schimba situatia. Tensiunile din cele doua zile de discutii de la Strasbourg dau seama despre moderatia cu care este privita integrarea Romaniei. Lunile urmatoare sint cruciale.

Responsabilitatea clasei politice romanesti va fi pusa la grea incercare. Activarea clauzelor de salvgardare ramine inca posibila, si doar odata ce raportul de monitorizare al Comisiei europene din noiembrie va fi dat publicitatii, sansele aderarii la 1 ianuarie 2007 vor putea fi corect evaluate.

Pina atunci, orice actiune care va incetini ritmul reformelor, orice aventura politica, orice esec, vor justifica aplicarea clauzei de salvgardare.