La aproape 2000 de ani dupa ce a semanat discordia intre primii crestini, "Evanghelia lui Iuda" va vedea in fine lumina tiparului, a anuntat o fundatie elvetiana care pretinde ca a intrat in posesia acestui controversat text a carui traducere din limba copta va fi gata anul viitor.

Unii oameni de stiinta afirma ca publicarea documentului este un eveniment de o importanta exceptionala, cele continute in manuscris fiind cu mult mai pasionante decit faimosul roman al lui Dan Brown.

"Uitati de "Codul lui Da Vinci", asta e marfa adevarata", spune un savant american. Cu toate acestea, unii atrag atentia ca este practic imposibil sa confirmi autenticitatea unui asemenea document.

Papirusul avind 62 de pagini a fost descoperit in Egipt, cindva in perioada 1950-1960, insa posesorii manuscrisului nu aveau habar despre ce este vorba, spune Mario Jean Roberty, director al fundatiei Maecenas, cu sediul la Basel.

Existenta unei astfel de Evanghelii, apartinind celui care l-a vindut pe Iisus pentru 30 de arginti, a fost atestata de episcopul Irineu, care, in secolul II d.Hr., a denuntat textul drept o erezie.

Dupa cit se pare, acesta circula in limba greaca la acea epoca, insa manuscrisul aflat in posesia fundatiei elvetiene este redactat intr-un dialect coptic, utilizat de primii crestini egipteni.

"Aceasta este singura dovada clara ca o astfel de Evanghelie a existat cu adevarat", afirma Roberty. Potrivit acestuia, datarea cu carbon-14 a manuscrisului arata ca el a fost redactat cindva in secolul al III-lea.

"Nu dorim sa dezvaluim nimic din caracterul exceptional al manuscrisului", a spus Roberty, sugerind insa ca textul atribuit lui Iuda Iscarioteanul pune sub semnul intrebarii unele elemente fundamentale ale doctrinei crestine. Documentul va fi tradus in engleza, franceza si germana si va fi publicat anul viitor.

Modul in care manuscrisul a ajuns in posesia fundatiei elvetiene ramine invaluit in mister, cei implicati nedorind sa dea prea multe amanunte, fiind vorba de un trafic ilegal cu antichitati.

Dupa cit se pare, in anii ‘90 textul a aparut pe piata, fiind initial oferit unei Universitati americane, care insa nu si-a permis sa achite pretul cerut, de ordinul a mai multe milioane de dolari.

Un text despre care se va vorbi mult. Numarul Evangheliilor din Noul Testament a fost limitat la patru in urma Conciliului de la Niceea, in anul 325. Alte circa 30 de texte aflate in circulatie la acea vreme, dintre care unele nu au fost niciodata gasite, au fost interzise.

"Evanghelia lui Iuda" a inflacarat mintile multor cercetatori si scriitori, desi, practic, pina acum, nimeni nu a vazut textul. Acesta este mentionat de Irineu si Epifanie, care il atribuie cainitilor, o secta gnostica.

Acest document ar justifica atit fratricidul lui Cain, cit si tradarea lui Iuda ca fiind niste acte prevazute in planul lui Dumnezeu si indispensabile pentru caderea si ulterioara salvare a umanitatii.

Potrivit americanului Stephen Emmel, specialist in manuscrise coptice, este vorba de o descoperire exceptionala, despre care se va vorbi multa vreme.

"Din punct de vedere istoric, este o descoperire la fel de importanta ca si cea a misterelor de la Nag Hammadi, acum o jumatate de secol. Toate indiciile arata ca este vorba de Evanghelia la care se referea Irineu in secolul al II-lea".

Tezaurul de la Nag Hammadi. Mansucrisele la care se refera Emmel au fost descoperite in 1945, in apropierea localitatii Nag Hammadi, de niste tarani egipteni, care au scos din pamint un vas din lut in care se aflau 13 codice cu coperte din piele.

Cele 1.156 de pagini de manuscris sint grupate in 54 de lucrari diferite, printre care o asa-numita "Evanghelie a lui Toma" si o culegere de invataturi ale lui Iisus.

Redactate initial in greaca si traduse apoi in limba copta, manuscrisele sint opera puzderiei de secte gnostice ce existau in primele secole ale erei crestine, impotriva carora Biserica a dus o lupta arpiga.

In aceeasi colectie mai pot fi gasite o serie de pretinse scrisori ale apostolilor si diferite Evanghelii, pe care Biserica le considera apocrife.

Cu toate acestea, exista voci care sustin ca o parte din aceste documente, la care publicul larg nu a avut acces decit recent, gratie descoperirilor precum cea din Egipt, ar fi fost pastrate in cel mai mare secret in Biblioteca Vaticanului.

De asemenea, unii experti afirma ca "Evanghelia lui Iuda" la care face referire fundatia Maecenas ar fi facut parte initial din tezaurul de la Nag Hammadi. Unele relatari privind descoperirea din 1945 spun ca in timpul transferului pretioaselor manuscrise s-ar fi pierdut cel care contine controversata Evanghelie.

Gnosticii - intre ascetism si dezmat

Termenul de gnostici se refera la un grup eterogen de curente filozofico-religioase antice, care au cunoscut maxima raspindire in secolele II-III d.Hr., in general in zona celor mai importante centre culturale ale epocii, cum ar fi Roma sau Alexandria.

Unele dintre aceste secte gnostice au o istorie bine documentata, in timp ce altele erau mai obscure, in sensul ca nu li se cunosc macar fondatorii.

Gnosticismul, mai mult sau mai putin o forma degenerata de crestinism, contine numeroase elemente derivate din diverse religii mistice, curente magico-astrologice orientale, din Kabbala sau din filozofia elenistica.

In majoritatea cazurilor, denumirile pe care si le luau aceste grupuri aveau legatura cu anumite elemente doctrinare. Spre exemplu, ofitii atribuie un rol important sarpelui (ofis - in greaca), in timp ce cainitii scot in evidenta rolul jucat de Cain.

Un element comun al diferitelor curente gnostice este insistenta pe elementul "cognitiv", inteles ca un fel de iluminare rezervata doar unui grup restrins de initiati, in virtutea careia ei ajung la o viziune a divinului si a salvarii lor personale. In fata aestei cunoasteri sau iluminari privilegiate, credinta nu are nici o importanta.

Un alt element comun este dualismul spirit-materie sau suflet-trup, care genereaza fie comportamente ascetice impinse la extrem, fie refuzul oricarei legi morale, care e considerata "inferioara" cunoasterii prin iluminare, de unde deriva o totala libertate de a te bucura de viata, in special de placerile sexuale.