Credinciosii catolici din intreaga lume, o armata de ziaristi si, nu in ultimul rind, liderii politici de pe toate continentele isi indreapta astazi atentia asupra Cetatii Vaticanului, unde vor incepe lucrarile Conclavului prin care va fi desemnat noul conducator al influentei Biserici Catolice, care ii va succede Papei Ioan Paul al II-lea, decedat la 2 aprilie.
Noul Papa va fi ales de 115 dintre cei 117 cardinali cu virste sub 80 de ani (dintre cei 183 de cardinali in viata) reuniti in Conclav, eveniment pe care numai trei dintre ei l-au mai trait.
Cardinalul filipinez Jaime Sin si cel mexican Adolfo Suarez Rivera au anuntat ca nu vor putea participa la Conclav din motive de sanatate.
Desemnarea noului Suveran Pontif se face in baza unui ritual secular, care a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului, insa schimbarile "procedurale" nu afecteaza cu nimic misterul ce inconjoara acest ceremonial.
Conclavul va incepe la ora 10.00 ora locala (11.00 - ora Romaniei) cu o mesa solemna celebrata in Bazilica Sfintul Petru de ansamblul cardinalilor invesmintati in rosu si prezidata de decanul lor, cardinalul Joseph Ratzinger.
Credinciosii sint invitati sa participe la aceasta slujba in numar mare, pentru a-si manifesta unitatea in acest moment crucial pentru viitorul Bisericii Catolice.
La ora 16.30, cardinalii se vor deplasa in procesiune de la Sala Binecuvintarii spre Capela Sixtina, unde vor jura sa pastreze secretul asupra tuturor celor ce se vor discuta la Conclav. Momentul va fi transmis in direct de canalele de televiziune din numeroase tari ale lumii.
Patru votari pe zi. Lucrarile efective vor incepe abia dupa indepartarea intrusilor, cind in Capela Sixtina vor ramine numai cardinalii-electori. Potrivit purtatorului de cuvint al Vaticanului, Joacquin Navarro-Valls, cardinalii vor decide daca sa procedeze imediat la vot sau sa amine pina marti dimineata.
Singura modalitate prin care lumea exterioara poate afla ce se intimpla la Conclav este de a se uita la hornul Capelei Sixtine pentru a vedea ce culoare are fumul produs de arderea buletinelor de vot.
Navarro-Valls a asigurat ca s-au luat masuri pentru a asigura ca fumul va fi in mod evident negru in cazul in care scrutinul a fost un esec si alb pentru a vesti lumii ca s-a ales un nou Papa.
In fiecare zi a Conclavului vor avea loc patru tururi de vot, doua dimineata si doua dupa-amiaza. Daca nu s-a ajuns la un rezultat, credinciosii vor vedea fumul negru iesind pe horn la amiaza si seara, la ora 19.00.
In cazul alegerii unui Papa, de indata ce apare fumul alb, lumea nu va avea de asteptat mai mult de 45 de minute pina la aparitia celui ales in balconul Capelei Sixtine, a declarat Navarro-Valls.
Alegeri "sub cheie"
In decursul a 2.000 de ani de istorie, Biserica Catolica a modificat de mai multe ori modalitatile de desemnare a unui Papa, ajungind in cele din urma la formula actuala a Conclavului.
Interventia unor suverani sau a unor mari familii, chiar a armatei, in alegerea papilor l-a determinat pe Nicolae al II-lea sa emita in 1060 bula "In Nomine Domini", text care a codificat alegerea papilor, specificind clar ca aceasta sarcina este rezervata exclusiv cardinalilor. Monopolul cardinalilor nu va mai fi afectat de cele citeva zeci de modificari aduse ulterior.
Pe 21 noiembrie 1970, Paul al VI-lea a definit caracteristicile actuale ale colegiului electoral: virsta limita a unui cardinal pentru a participa la alegere este de 80 de ani si numarul maxim de cardinali electori este de 120. Ioan Paul al II-lea a confirmat aceste caracteristici in februarie 1996 prin Constitutia sa apostolica, "Universi Dominici Gregis".
Alegerea unui Papa trebuie sa aiba loc fara nici o presiune externa, conclavul, termen derivat de la latinescul "cum clave" (sub cheie), fiind rupt de restul lumii.
Practica izolarii dateaza din 1271, cind credinciosii si-au pierdut rabdarea vazind ca inaltii prelati, reuniti la Viterbo, nu reusesc sa se puna de acord in privinta alegerii unui succesor al lui Clement al IV-lea, care murise cu trei ani in urma.
Prin urmare, localnicii i-au inchis pe cardinali si i-au hranit numai cu piine si apa. In plus, ei au scos si acoperisul, lasindu-i prada frigului si ploii. Masura a dat roade, ce-i drept abia peste trei luni, cind a fost ales un nou Papa.
Mitul Papesei Ioana
O legenda din Evul Mediu despre Papesa Ioana, care ar fi inselat vigilenta cardinalilor convingindu-i ca este barbat, sta la originea unor zvonuri potrivit carora virilitatea viitorului Papa este verificata manual pentru a se evita situatia de neconceput ca Biserica sa fie condusa de o femeie.
Desi cardinalii de la Vatican asigura ca "palparea" este doar un mit, cert este ca, potrivit canoanelor Bisericii, Papa trebuie sa fie un barbat cu toate atributele sale masculine.
Potrivit unor autori, pontificatul Ioanei ar fi avut loc in perioada 855-857, intre Leon al IV-lea si Benedict al III-lea. Cronicile dominicane din secolul al XIII-lea acreditau ideea ca aceasta ar fi fost de origine engleza, dar ca era nascuta la Meinz, in Germania.
Deghizata in straie de calugar, Ioana i-ar fi sedus pe membrii Curiei de la Roma prin eruditia sa, convingindu-i sa o aleaga in fruntea Bisericii in 855, sub numele de Ioan al VIII-lea.
Pacaleala ar fi fost descoperita doi ani mai tirziu cind, insarcinata, Papesa a intrat in travaliu si a nascut in plina procesiune religioasa, in zi de Paste.
Potrivit legendei, multimea de credinciosi ar fi omorit-o cu pietre pentru ca a indraznit sa insele Biserica.
Istoricii au stabilit insa ca Papesa Ioana nu a existat cu adevarat, mai ales ca, intre Leon al IV-lea si Benedict al III-lea, Sfintul Scaun nu a fost vacant decit citeva saptamini.
Legenda insista asupra faptului ca, din cauza acestei povesti, Biserica ar fi fost constrinsa ulterior sa verifice virilitatea Papilor proaspat alesi.
Un ecleziast ar fi fost chiar insarcinat sa verifice manual, prin intermediul unui scaun gaurit, iar apoi sa exclame: "Duos habet et bene pendentes" (sint doua si atirna bine - n.r.).
Istoricii spun ca mitul scaunului gaurit este legat de existenta a doua astfel de scaune in biserica San Giovanni Laterano din Roma, care insa sint cu mult mai vechi decit legenda Papesei.
Dupa cit se pare, acestea au ramas de pe vremea imparatilor romani si au fost pastrate din cauza vechimii si a originii lor imperiale.
36 de antipapi
Dupa Sfintul Petru, Biserica Catolica a fost condusa de 264 de Papi, insa anuarul pontifical recunoaste si existenta a 36 de antipapi, niste uzurpatori care si-au arogat titlul de conducator al Bisericii gratie unor grupuri schismatice.
Istoria Bisericii a fost presarata de alegeri al caror rezultat nu a fost acceptat de anumiti pretendenti la scaunul papal, in general in perioadele mai framintate. Astfel, Hippolyte, primul antipapa din istorie (217-235), a fost ales de un grup schismatic ca opozitie la adresa Papei Calixt I.
Hippolyte a murit in exil, in minele din Sardinia, unde a avut parte de compania Papei Pontian, exilat la rindu-i.
Pe 20 septembrie 1378, antipapa Clement al VII-lea era ales in opozitie cu Papa "oficial" Urban al IV-lea. Aceasta alegere a stat, de altfel, la originea Marii Schisme a Occidentului de la sfirsitul secolului al XIV-lea.
La finele urmatorului secol si inceputul secolului al XV-lea au fost alesi o serie de Papi "rivali", recunoscuti in cele din urma de Biserica Catolica.
Ultimul antipapa, Felix al V-lea, apartinea Casei de Savoia. El s-a supus insa Pontifului oficial, Nicolae al V-lea, care i-a oferit titlul de cardinal.
