Romania este, de ani buni, in cautarea paradisului fiscal pierdut, risipit prin razboaie, cincinale, tranzitii. Avem strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung cat sa ne ajunga intr-o viata de om. Si chiar mai departe. Fiecare guvern isi are strategiile lui, fiecare remaniere vine cu strategia ei, orice partid are o strategie. Vom ajunge ca fiecare roman sa-si construiasca propria strategie.

Ne-am bazat, pe vremea lui Ceausescu, pe noi insine, ne-am inchis granitele, nu mai importam aproape nimic, incercam sa ne descurcam cu forte proprii. De prea multe specializari in economie, romanul a dat-o pe literatura. Industria a ajuns o drama, agricultura - o tragicomedie, turismul - un basm, serviciile - romante fara ecou.

Prea am vrut sa fim buni la toate si am esuat. Ei, dar raposatul macar a facut ceva: o centrala, un metrou, un combinat. De 15 ani, noi, ceilalti, ne tot straduim sa ne gasim drumul in viata care trece, vrand-nevrand, prin economia de piata.

Si, pana atunci, ce facem? De la bulgari importam muraturi, de la unguri pui si dulceata, de la moldoveni dulciuri, de la turci aur si haine, de la rusi gaze naturale, de la chinezi de toate, de la americani blue-jeans, de la mexicani telenovele, de la francezi parfumuri, de la italieni pantofi, de la olandezi lalele, de la thailandezi orhidee, de la japonezi electronice, de la nemti masini, de

la spanioli capsuni. Si ma opresc, desi as putea continua la nesfarsit.

Si noi la ce suntem buni? La croitorie - lohn-ul ne-a salvat Moldova de la saracie. Ducem afara tehnologie IT&C, creiere, mobila, ceva siderurgie, putin ciment, oarece ingrasaminte chimice, emisii de gaze cu efect de sera. Nu e de ras, chiar suntem tari la asa ceva, si sunt doar 128 de tari din lume care produc emisii de gaze cu efect de sera.

La nivel de stat suntem, inca, in asteptarea loviturii de strategie. Poate sa devenim cei mai buni din lume la poale-n brau, sau la construirea caselor din lemn, sau la operatii pe creier. Pana sa ne ultraspecializam, luati de valul gandirii, ignoram o categorie de oameni de la care ar putea veni un plus de bunastare nationala.

Inventatorii! Despre unii se spune ca plutesc in stratosfera, ca inventeaza tot felul de nazbatii nefolositoare, dar uitam ca, din zece-douazeci de inventii desuete, una poate fi geniala. Ceva traditie avem. Recent, la Geneva, romanii au rupt gura targului cu aparatul de curatat limba, ghetele de masurat pasii, sutienul vibrator si cusca anticutremur.

Radu Budei, unul dintre inventatori, spune ca a practicat sportul si stie ca sportivii mai pacalesc si nu alearga. Cu ghetele inventate de el, nu pot sa mai traga chiulul. Sotia inventatorului Budei a fost premiata si ea la targ, pentru dusul cromoterapic.

O lumina rosie, de exemplu, ajuta la revitalizare, una verde relaxeaza, albastrul ne ajuta sa ne racorim. Foarte multi oameni mor de inima pentru ca au centrul energetic blocat. Hidromasajul cu dusul verde deblocheaza centrul energetic.

Cei doi soti au fost medaliati si pentru instrumentul care curata limba de microorganisme. Ca sa scape lumea de stres, Ioan Davidoni a inventat brantul magnetic antistres. Noul dispozitiv se introduce pe talpa pantofului si se foloseste o ora pe zi.

Inventia, care costa in jur de 150.000 de lei, nu se afla, deocamdata, pe piata. Omul are peste 1.000 de idei, dintre care 125 sunt brevetate. De pilda, la sutienul vibrator, care relaxeaza pieptul, s-a gandit pentru ca a vazut cate femei mor de cancer.

Ministerul Educatiei si Cercetarii spune ca aceste minunatii intra greu pe piata din cauza lipsei de interes din partea firmelor. Majoritatea dispozitivelor medaliate la saloanele internationale raman in stadiul de proiect.

Aceste inventii sunt departe de a creste, instantaneu, PIB-ul Romaniei. Dar, cu siguranta, bine produse si inteligent promovate, ne-ar putea face mai atractivi ca popor, mai interesanti ca tara si, pana la urma, ceva mai bogati.

Vazand cat de ignorate sunt aceste inventii, mi se confirma, a cata oara!, ca numai America e tara tuturor posibilitatilor. Acolo poti da lovitura si din pensatul sprancenelor (romanca Anastasia Soare), si din inventarea unghiilor false (Christine Valmi), si din cantatul la nai (maestrul Zamfir) etc.