Coruptia alunga investitorii. O propozitie pe care am auzit-o cu totii, dar care a ramas un enunt abstract. Care n-are legatura cu kilowattul, cu pretul la carne sau cu dobinzile pentru credit. Ei bine, ne-am pacalit. Ne-au pacalit.

Una dintre intrebarile la moda in dezbaterile intimplatoare legate de ce ne va aduce integrarea este: cu ce ramuri economice vom avea succes in Uniunea Europeana?

Ce vom putea produce cu mare succes, astfel incit sa putem aduce si sa avem bogatie in tara care sa poata fi mai apoi redistribuita in salarii mari, sosele bune, scoli ca lumea? Ungaria, de exemplu, a facut reclama in mai multe aeroporturi din Europa, timp de mai multe luni. A facut reclama, pe banii contribuabililor maghiari, la o forma de turism care aducea destul de clar cu turismul sexual.

Poate ca aceasta abordare este frivola, dar guvernul de la Budapesta si-a asumat-o. Ungaria produce foarte multe marfuri si servicii care sint cumparate de propriii cetateni sau de consumatorii din celelalte state ale Uniunii.

Chiar daca oferta include si pornografie sau prostitutie, 99,9% din produsul intern al Ungariei este facut din vinzari de fier, masini, lapte, pinza, servicii bancare sau consultanta.

La prima vedere, si situatia Romaniei este aceeasi. Si tara noastra isi face PIB-ul producind, vinzind ori cumparind cam aceleasi marfuri si servicii ca in cazul Ungariei. Proportia in anumite domenii variaza, dar grosul ramine acelasi.

Diferenta este ca, odata intrati in spatiul economic european, marfurile si serviciile celorlalte tari din UE vor presa asupra PIB-ului romanesc, incercind sa smulga bucati din el. Adica, iaurtul nemtesc se va bate cu cel romanesc, pe intreaga piata a Uniunii, inclusiv pe cea mioritica, pentru acelasi cumparator. Cel care e mai gustos, mai bine ambalat si, bineinteles, mai ieftin va cistiga lupta.

Ungaria a trecut de socul acestui prim asalt al pietei comune. Lupta se da in fiecare zi, dar ungurii o poarta eficient. Argumentul succesului, chiar daca e relativ deocamdata, este ilustrat de faptul ca PIB-ul lor nu a scazut dupa integrare, ceea ce arata ca produsele concurente din celelalte tari n-au reusit sa disloce „recolta" maghiara.

In cazul Romaniei, situatia e mult mai dramatica. Cred ca raspunsul la intrebarea cu ce vom face fata in UE nu rezida intr-o enumerare de sectoare economice: industria grea, textila, agricultura ecologica si turism. Sigur, aceste domenii ar putea avea succes. Insa doar bucati din ele. Ca, de altfel, din multe alte sectoare.

Raspunsul cel mai aproape de adevar pentru nedumerirea nationala de mai sus este: ceea ce a fost privatizat corect sau ceea ce a fost construit curat de la zero are o sansa in lupta pentru un loc pe piata europeana. Nu tine de domeniul de activitate, ci de corectitudinea, curatenia si profesionalismul modului in care se deruleaza afacerea respectiva.

Si, daca ar fi sa scanam economia romaneasca folosind aceasta grila, rezultatele ar trebui sa ne dea frisoane. Pe ici si pe colo, puncte de normalitate care, intr-adevar, rasar cu o viteza din ce in ce mai mare.

Dar, oare, ritmul va fi suficient de alert pentru a putea acoperi mizeria privatizarilor pe spaga, a lucrarilor date pe trafic de interese? Produsele sau serviciile rezultate din aceste tunuri, date frecvent in cei cincisprezece ani de economie de piata intoarsa cu fundul catre Europa, nu au prea mari sanse sa reziste in competitia pietei comune.

Va veni vremea cind ne vom da seama ca toate aceste smecherii ar trebui sa se numeasca grozavii. Pentru ca investitorii n-au venit in numar mai mare din cauza coruptiei. Pentru ca toate acestea vor cintari greu in balanta. Exista riscul ca salariile sa nu creasca repede, chiar daca vom munci mai bine. Va fi mai putina bogatie curata de impartit la acelasi numar de locuitori.

Sigur, in timp, lucrurile se vor atenua. Dar cine va raspunde pentru anii pierduti? Poate, maturitatea noastra ca cetateni pe cale sa devina europeni se va implini cind aceasta intrebare nu va mai fi retorica. Ungurii poate si-au ocupat 0,1% din PIB cu industria pacatelor carnale. Noi ne-am innegrit un procentaj cu mult mai mare din PIB cu ale noastre scirnavii.