Fortele armate irakiene, sprijinite de efective americane, au patruns ieri in zori in localitatea Madain, intr-o actiune menita a elibera zecile de siiti despre care surse de la Bagdad afirmau ca ar fi tinuti ca ostatici de insurgentii sunniti insa, spre surprinderea tuturor, atunci cind au patruns in centrul localitatii nu au gasit nici urma de prizonieri, rezidentii afirmind ca toata povestea

este o pura fictiune. Unii clerici sunniti afirma ca asa-zisa luare de ostatici nu a fost decit un pretext pentru a justifica un raid asupra localitatii, cunoscuta drept un bastion al insurgentilor, releva BBC.

Stirile privind criza de la Madain au inceput sa circule inca de vineri, cind unii responsabili siiti, dar si surse ale guvernului irakian, au relatat ca o moschee din localitate a fost aruncata in aer si citeva zeci de siiti, inclusiv femei si copii, ar fi prizonieri in miinile unor bande de rebeli sunniti.

Potrivit surselor mentionate, sunnitii ar fi amenintat ca ii vor ucide pe ostatici in cazul in care populatia siita nu paraseste imediat orasul, situat la circa 30 km sud de Bagdad. Fortele de securitate irakiene au luat pozitii in jurul localitatii, iar premierul demisionar Iyad Allawi a descris actiunea sunnitilor drept o "atrocitate murdara".

La sesiunea parlamentului de la Bagdad, unii deputati au inceput sa vorbeasca despre purificare etnica si tentative de dezmembrare a tarii pe criterii etnice.

In weekend, presa internationala a urmarit cu sufletul la gura "drama ostaticilor" de la Madain, despre a caror soarta circulau tot felul de informatii contradictorii - ba ca o parte ar fi fost eliberati, ba ca se negociaza cu un consiliu de ulema (lideri religiosi) ai populatiei sunnite. Nici macar numarul ostaticilor nu se cunostea, fiind vehiculate bilanturi de la 35 la100 de prizonieri.

"Asalt" impotriva nimanui

Pe acest fond de tensiune, ministrul irakian insarcinat cu siguranta nationala, Qassim Dawoud, anunta simbata ca fortele de securitate perchezitioneaza mai multe locatii din jurul orasului, in cautarea celor rapiti. A doua zi, surse militare anuntau ca 1.500 de militari irakieni, sustinuti de americani, "au luat cu asalt" oraselul Madain.

Ceva mai tirziu, un oficial din Ministerul Apararii de la Bagadad preciza ca 15 dintre familiile siite rapite au fost eliberate, iar cinci dintre rapitori au fost capturati dupa un schimb de focuri. Un alt oficial militar a plusat, vorbind de sapte rapitori capturati, printre care s-ar numara si liderul lor, un emir.

In realitate insa, fortele irakiene, sustinute de americani, au patruns abia ieri-dimineata in oras, insa chiar de la inceputul "operatiunii de salvare" a fost evident ca lucrurile nu stau asa cum se relata. Trupele irakiene nu au intimpinat nici un fel de rezistenta, iar cind au ajuns in centrul localitatii au constatat ca populatia isi vede linistita de treburile ei.

Magazinele erau deschise, ceainariile pline de oameni, localnicii afirmind ca nu au habar de nici un ostatic.

"Am patruns in casele unde se spunea ca sint ostaticii. N-am gasit nici unul. Nu exista semne ca au avut loc asasinate", a declarat generalul de brigada Mohammed Sabri Latif, purtator de cuvint al armatei irakiene.

Singura realizare a amplei operatiuni militare a fost descoperirea a ceea ce fortele americane au descris drept un atelier de fabricare de masini-capcana, in curtea unei ferme parasite.

Siiti contra sunniti

Numerosi lideri sunniti au condamnat actiunea de la Madain, explicind ca a fost vorba de o dezinformare abil ticluita pentru a justifica un raid intr-o localitate, unde se crede ca s-ar ascunde numerosi insurgenti.

Potrivit BBC, liderii siiti sint acum acuzati ca au exagerat deliberat situatia de la Madain pentru a distrage atentia de la dificultatile cu care se confrunta in formarea unui nou guvern, dar si pentru a discredita fortele de securitate, pe care le-ar dori curatate de elemente fidele fostului regim, dominat de sunniti.

Un atac contra fortelor oficiale de securitate a venit si din partea presedintelui irakian Jalal Talabani, care a declarat ca acestea ar avea nevoie de ani intregi pentru a elimina gruparile rebele, pledind pentru utilizarea "fortelor populare", militiile kurde si siite.

El s-a referit in mod concret la militiile kurde, asa-numiti peshmerga, precum si la organizatia siita Badr, regretind faptul ca americanii se opun acestei idei.