Pe 25 aprilie, Romania semneaza la Helsinki Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Momentul este deosebit de important pentru toti romanii. In context, se fac analize, se tin prelegeri si se insista asupra beneficiilor integrarii, dar si asupra costurilor.

Sperantele de bunastare a romanilor sunt mari, desi Jonathan Scheele atrage atentia: "Integrarea in UE nu inseamna ca toti romanii vor trai mai bine". El are dreptate daca ne gandim ca pretul gazelor, al benzinei si al energiei electrice va creste vertiginos. Cu toate acestea, Romania nu poate trai izolat, in afara clubului UE.

Integrarea in UE ne va costa, dar ne va aduce castiguri mult mai mari.

Pe langa lapte si miere, integrarea va aduce si pelin

In perioada care urmeaza vor avea loc schimbari importante in viata de zi cu zi a romanilor. De acum inainte, integrarea europeana intra brutal in viata fiecaruia. Pretul gazelor naturale din productia interna trebuie sa ajunga, pana in ianuarie 2007, la nivelul pretului de import. Daca se va pastra ritmul de acum, se va ajunge la dublarea pretului gazelor naturale.

Scumpirile vor fi trimestriale. La energie nu exista un pret-tinta care trebuie atins o data cu aderarea la UE. Estimari realizate in cursul anului trecut indicau insa cresteri de tarife la electricitate cu pana la 50% in urmatorii doi ani. Eliminarea subventiei acordate producatorilor si distribuitorilor va duce si la scumpirea energiei termice.

Reducerea subventiei se face in trei transe anuale, de 33%, prima fiind deja operata la 1 ianuarie 2005. Din ianuarie 2007, populatia isi va putea alege furnizorii de electricitate si gaze naturale, cand cele doua piete vor fi complet liberalizate, dar asta nu va schimba datele problemei in ce priveste majorarea preturilor.

Pana la 1 ianuarie 2007, autoritatile de stat vor trebui sa unifice politele obligatorii de raspundere civila auto (RCA) cu asigurarea Carte Verde (acum valabila numai in afara teritoriului Romaniei). Efectul va fi ca proprietarii de masini vor fi obligati sa plateasca preturi piperate in contul acestei polite, indiferent daca vor calatori sau nu cu masina in afara granitelor tarii.

Romanii vor putea dobandi dreptul de munca in tarile Uniunii Europene, conform acordurilor stabilite cu fiecare stat membru in parte, abia din 2009 si 2014. Accizele la energie electrica, introduse din aprilie 2005, vor fi majorate gradual pentru a ajunge la nivelul impus de UE, 1 euro/MWh la consumatorii casnici. Accizele la benzina fara plumb vor creste cu aproape 32 de euro/1.000 l, astfel

incat la 1 ianuarie 2011 sa ajunga la 359 euro/1.000 l. Accizele la motorina vor creste pana in ianuarie 2013 cu inca 70 de euro/1.000 l, ajungand la 330 euro/1.000 l. Accizele la pacura se vor dubla pana in ianuarie 2007, ajungand la 13 euro/tona. Zonele defavorizate vor disparea din 1 ianuarie 2011. Pana atunci vor fi retrase treptat toate facilitatile fiscale de care se bucura acestea.

Pe 1 ianuarie 2012 vor fi desfiintate si zonele libere. Cetatenii europeni vor putea cumpara terenuri in Romania pentru stabilirea de resedinte secundare abia in 2012. Incepand cu 2014, europenii vor putea cumpara si teren agricol, si forestier.

Pana in 2007, Romania trebuie sa-si inregistreze la Comisia Europeana toate produsele agroalimentare cu denumire de origine, pentru a beneficia de protectia comunitara. Sistemul de sprijin financiar al agricultorilor va fi adaptat celui practicat in UE.

Se pare ca statul roman va lasa subventionarea producatorilor agricoli pe seama Uniunii Europene, care promite o sustinere financiara puternica mai ales pentru fermierii viabili. Chiar in conditiile in care acestia nu vor mai beneficia de subventii interne, ei vor avea parte de un sprijin din partea UE de 2-3 ori mai mare fata de ce primesc in prezent.

Acest sprijin va fi insa conditionat de indeplinirea unor norme europene, printre care cea mai importanta va fi incadrarea in standardele europene de siguranta alimentara.

O treime din populatie vrea o aderare lenta, fara durere

Majoritatea romanilor sunt de acord cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, desi cei mai multi considera ca scumpirea produselor si a serviciilor este cel mai important efect al aderarii, reiese dintr-un barometru de opinie realizat de Institutul pentru Libera Initiativa. Barometrul a fost realizat prin intervievarea a 1.208 subiecti, in perioada 17-23 martie.

Rezultatele acestuia arata ca, cu o luna inainte de semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE, 85% din populatie este de acord cu integrarea europeana, in timp ce 10% si-au exprimat dezacordul fata de acest proces. Desi romanii sustin intens intrarea Romaniei in UE, barometrul a relevat ca ponderea romanilor care cred ca viata lor va fi mai buna dupa aderare este sub 50%.

Astfel, 43% din repondenti apreciaza ca vor avea o viata mai buna dupa integrare, 26% cred ca va fi la fel, iar 16% cred ca o vor duce mai greu. Tinand cont si de procentul de 10% care nu agreeaza ideea integrarii, obtinem primele indicii despre un posibil viitor grup de eurosceptici, se precizeaza in document.

Romanii considera ca scumpirile vor fi un efect important al integrarii, dar, pe de alta parte, ei cred ca, prin acest proces, vor fi atrase mai multe capitaluri straine. Alte temeri ale romanilor sunt legate de inchiderea intreprinderilor, de transformarea tarii intr-o piata de desfacere pentru economiile altor state, de cresterea impozitelor si de somaj.

In schimb, un numar important dintre repondenti isi pun sperantele in faptul ca integrarea europeana va contribui la reducerea coruptiei. In ceea ce priveste continuarea reformelor necesare pentru integrarea in UE la 1 ianuarie 2007, 53% din cei care au participat la sondaj sunt de parere ca Romania trebuie sa faca reformele cat mai repede, pentru a se integra in 2007.

Cu toate acestea, barometrul releva ca aproximativ o treime din populatie accepta riscul amanarii aderarii, in schimbul reducerii impactului reformelor economice si sociale. O alta intrebare a barometrului a fost legata de aspectele care ar putea intarzia integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Principalele obstacole identificate de participantii la sondaj sunt coruptia - 29% si comportamentul romanilor in strainatate - 14%. Romanii nu par prea ingrijorati de problemele economice. Numai 4% din intervievati au declarat ca se tem ca interesele altor state pot bloca integrarea Romaniei. Barometrul a fost realizat in colaborare cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala.

Aceste studii au fost efectuate anual, incepand din 2001.