Circa 85% din romani se declara de acord cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), in timp ce 53% cred ca vor trai mai prost dupa 2007, releva Barometrul de opinie realizat de Institutul pentru Libera Initiativa, in colaborare cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala CURS.

Acestea nu sunt singurele date paradoxale, daca tinem cont ca, desi numarul celor care doresc integrarea este coplesitor - 85%, din acestia, 81% considera ca principalul efect al integrarii va fi scumpirea tuturor produselor si serviciilor.

Alte efecte "scontate" sunt cresterea investitiilor straine in economia romaneasca - 79% -, inchiderea unor intreprinderi - 74% -, tranformarea tarii intr-o piata de desfacere a produselor occidentale - 71%.

Totodata, 63% din cei intervievati percep cresterea impozitelor ca pe o consecinta a integrarii, 54% - scaderea coruptiei, 51% - cresterea somajului, 50% - cresterea venirurilor si 39% - cresterea inflatiei.

Studiul - realizat anual, incepand cu 2001- a fost intocmit la sfarsitul lunii martie a.c., in baza unor interviuri luate populatiei din mediul urban, pe trei teme majore: integrarea europena, libera initiativa si relatiile de munca si modificarea Codului Muncii. Barometrul a fost realizat prin intervievarea a 1.208 de subiecti, in perioada 17-23 martie, cu o luna inainte de semnarea Tratatului

de aderare a Romaniei la UE.

La capitolul "Integrare europeana", este de remarcat ca doar 10% din romani resping categoric integrarea tarii in UE, iar 5% nu pot aprecia. Tinand cont de proportia de 10% care nu agreeaza aderarea, se obtin primele indicii despre un posibil viitor grup de eurosceptici, se precizeaza in document.

Totodata, 53% din subiecti sunt de acord ca tara noastra sa faca cat mai rapid reformele necesare integrarii in 2007, 34% vor reforme graduale, iar 13% nu pot aprecia. Altfel spus, o treime din romani accepta riscul amanarii aderarii in schimbul reducerii impactului reformelor economice si sociale.

Nu in ultimul rand, doar 43% din subiectie cred ca viata lor va fi mai buna dupa 2007, 26% apreciaza ca ar fi la fel, 16% cred ca o vor duce mai rau, iar 15% nu pot aprecia.

Coruptia, obstacolul nr.1 pentru integrare

Coruptia si comportamentul compatriotilor nostri in strainatate sunt indicate, de catre romani, drept principalele piedici ale integrarii.

Intr-un clasament al acestor obstacole, 29% din cei intervievati au indicat coruptia, 14% comportamentul romanilor in afara granitelor tarii, 13% modul de functionare al economiei tarii, 12% nerespectarea angajamentelor asumate, 9% nivelul redus de trai, 9% instabilitatea politica, 8% slaba competitivitate a intreprinderilor romanesti pe piata UE, iar 4% interesele economice si politice ale altor

state.

Romanii nu cunosc Codul Muncii

Peste jumatate din romani nu cunosc prevederile Codului Muncii, dar considera ca angajatul si angajatorul trebuie sa fie pe pozitii egale in raporturile de munca, potrivit datelor Barometrului. De asemenea, 12% cred ca angajatorul trebuie sa aiba mai multe drepturi decat angajatul, iar 8% spun ca angajatul ar trebui sa beneficieze de mai multe drepturi decit angajatorul.

Doar 42% afirma ca au cunostinta despre actul normativ.

Conventiile civile, dorite din nou

In cazul revizuirii Codului Muncii, aproape 60% dintre intervievati sunt de acord cu reintroducerea conventiilor civile (contractele de colaborare) ca o metoda de stabilire a raporturilor dintre salariat si angajator. Din rezultatele sondajului mai reiese si disponibilitatea romanilor de a lucra ore suplimentare, dar doar daca acestea sunt platite.

Dintre beneficiile de care angajatul poate profita, cele pe termen scurt, precum prime ocazionale si bonuri de masa, sunt cele preferate de salariatii romani in plus fata de salariu, in detrimentul celor pe termen lung: asigurarea privata de sanatate, viata sau pensie. Un numar mai mic de respondenti au optat pentru finantarea unor studii si cursuri sau oferirea de produse si de servicii.

Realizatorii barometrului explica ca, aceasta situatie se datoreaza faptului ca multe salarii din economie sunt reduse, iar primele si bonurile de masa functioneaza, de fapt, ca o completare a acestora.

Libera initiativa, sprijinita

O alta concluzie a sondajului este ca 62% din romani considera ca firmele private au meritul principal in crearea de locuri de munca, ceea ce arata ca publicul si-a modificat perceptia privind imaginea angajatorilor si a liberei initiative.

Acest lucru este reflectat si de faptul ca peste 70% din respondenti considera ca libera initiativa are consecinte economice favorabile, iar 10% mai degraba defavorabile. Coruptia, birocratia, fiscalitatea si nivelul redus de trai reprezinta, potrivit sondajului, principalele piedici in calea initiativei private.

De asemenea, dezvoltarea economiei romanesti depinde, in opinia a 20% din romani de mai multa munca si pentru 16% si respectiv 15% de reducerea birocratiei si de reducerea taxelor si impozitelor. Cei mai multi dintre cei chestionati - 70%, s-au declarat dispusi sa-si deschida o afacere proprie, daca ar avea banii necesari, si daca someri fiind, ar castiga o suma mare de bani.

Astfel, in cazul in care ar cistiga un miliard de lei, 33% dintre romani si-ar deschide o afacere, iar 18% ar pune banii la banca si ar trai din dobinda. La intrebarea ce loc de munca preferati, romanii au raspuns in proportie de 50% ca ar vrea un loc de munca bine platit, dar nesigur, in timp ce 35% s-ar multumi cu mai putini bani, dar cu un loc de munca sigur.

Copos: Guvernul vrea modificarea Codului Muncii

"La un an de la aparitia noului Cod al Muncii, vedem ca acesta trebuie modificat. La o prima evaluare, s-a constatat ca 78 din 298 de reglementari ale Codului trebuie modificate, cu precadere in relatia angajat-angajator", a declarat, ieri, vicepremierul George Copos, in cadrul conferintei "Dialog pentru prosperitate", organizata de Alianta Confederatiilor Patronale si AMCham.

Copos a precizat ca Guvernul doreste sa fie un "mediator, un arbitru neutru" in privinta modificarii Codului Muncii de catre patronate si sindicate.

Vicepremierul a enumerat opt probleme "care preocupa" in aceasta privinta: fondul de garantare a salariilor, media saptamanii de lucru de 48 ore, flexibilitate si mobilitate in angajarea si concedierea salariatilor, registrul de evidenta a salariatilor, clauza de non-concurenta, normele de munca, contractul colectiv de munca si pregatirea angajatilor.