TVR seamana cu o corabie in asteptarea furtunii. Fostul stapan a legat-o langa tarm, ca sa poata striga de pe mal diverse comenzi. "Pentru asigurarea echilibrului"! Acum, ca s-a schimbat vantul, vasul se poate izbi de faleza. Marinarii alearga disperati - pe la parlament, prin presa.
Pescarii de pe mal sunt impartiti. Unii vor sa dea ajutor, altii sa inhate prada. Deocamdata se discuta rapoarte, se cauta candidati si vinovati, se masoara. Si, totusi, aerul din cala pare sa se mai fi inviorat. De exemplu, interviul pe care Marian Voicu i l-a luat lui Adriean Videanu. N-a fost interviul secolului, dar a fost, in sfarsit, un interviu decent cu un om al puterii. Chiar daca dl.
Voicu nu a apasat mereu pedala pana la fund, a pus intrebarile necesare si s-a ferit sa-i lase mult loc de-ntors noului primar general.
Nu de mult, un astfel de dialog s-ar fi desfasurat dupa reguli simple si precise: alesul nu va fi deranjat in nici un fel, el trebuie lasat sa descrie viitorul, iar reveriile sale vor fi ascultate cu piosenie si extaz. Chiar jurnalul si-a primenit intrucatva rufaria.
Desigur, pana la reala aducere a TVR in slujba publicului mai sunt multe de facut. Si legislativ, si organizational, si financiar. Cu putina vointa politica se pot rezolva. Numai ca marea miza a mamutului din Dorobanti e informatia. In etapa ce vine, TVR ar trebui sa fie condusa, in sfarsit, de un ziarist.
Nu de o marioneta. Pentru asta, insa, trebuie multa vointa politica.
