Se stie: cea mai rea boala data de putere e betia. Priviti numai la mahmureala lui Iliescu! Puterea are insa si pretul ei, iar acesta este singuratatea.

Va imaginati cumva ca in momente-limita, asa cum sint cele pe care le traverseaza acum cel mai puternic om din Romania, se inghesuie multi sa imparta cu el responsabilitatea deciziei? In nici un caz! In cel mai greu episod al carierei sale politice, Basescu se gaseste singur in fata unei alegeri aproape imposibile.

E un adevar banal: merita facut orice pentru salvarea vietilor ostaticilor. In calitate de comandant suprem, seful statului poate da intr-o secunda ordinul de retragere a trupelor din Irak.

Dar daca, profitind de semnalul de slabiciune dat de statul roman, alti si alti teroristi se vor simti incurajati sa pluseze? Ei ar putea ameninta noi vieti pentru a cere, de exemplu, retragerea din Afganistan. Sau eliberarea unor oameni de afaceri dubiosi, arestati si pusi sub acuzare. Sau, de ce nu, ridicarea de scoli islamice in Romania.

Cui i se pare absurd, sa stie ca au fost rapiti si jurnalisti francezi, a caror tara nu are trupe in Irak. Iar o revendicare a fost ca Parisul sa modifice legea impotriva simbolurilor religioase in scoli. Nu trebuie sa cautam prea multa logica in actiunile teroristilor.

Pe de alta parte, presedintele nu are cum sa invoce posibile provocari viitoare pentru a justifica o inactiune. Revenim la banalul adevar: pentru salvarea vietilor merita facut orice. Traian Basescu este singurul care poate lua decizia. Si singurul care va raspunde pentru ea. Noi, ceilalti, in afara de fi solidari cu ostaticii putem doar sa ne abtinem de la presiuni.

Din pacate, cele mai urite vin chiar din clasa politica. Victor Ponta spune ceea ce n-a avut curaj sa-i ceara public, timp de doi ani, sefului sau de partid. Mircea Geoana, ministru de externe pina acum cinci luni, deplinge inexistenta unui calendar al retragerii. De ce nu l-a negociat guvernul lui?

Dar culmea o atinge Dan Voiculescu, "puristul" care a gasit momentul sa puna cartoful fierbinte in miinile colegilor de coalitie. Nimeni nu l-a auzit ridicind problema Irakului pe vremea cind era aliatul PSD! Cit despre cererea sa de a face schimb cu ostaticii, ar fi bine daca s-ar putea aranja...

Cine crede azi ca are solutia si ca stie ce ar trebui sa aleaga presedintele ori e exaltat, ori e cinic, ori e intr-o dunga. Nu de atotcunoscatorii natiunii avem azi nevoie. Presedintele trebuie lasat sa decida singur, pentru ca singur va raspunde.

Acesta este pretul puterii.