A fost nevoie de un semnal clar dinspre PNL ca nu doreste sa dea curs planului lui Basescu si sa accepte alegerile anticipate pentru ca PD sa inteleaga ca are sansa de a-si depasi conditia de partid mic.

Acceptarea, deocamdata ca idee, dar cu mari sanse de a fi materializata, a reorientarii doctrinare catre curentul popular poate fi piatra de temelie pentru o reconstructie care, asa cum doreste Traian Basescu, sa aiba ca punct terminus crearea unui „partid al presedintelui". Planul bine cunoscut al lui Basescu este de a ramine la Cotroceni doua mandate.

Exista, desigur, elemente-surpriza care pot arunca in aer acest plan si pot deturna intr-o secunda sensul istoriei. Asa s-a intimplat la retragerea zgomotoasa a lui Stolojan din cursa prezidentiala, stropita cu lacrimi de Basescu, asa s-a intimplat si la scaparea, aproape fatala, a lui Iliescu, atunci cind la congres i-a dat cuvintul „tovarasului Nastase".

Excluzind insa hazardul sau surprizele necontrolate, era clar pentru toata lumea ceea ce nu era clar pentru liderii PD. Anume, ca „partidul presedintelui" nu poate alerga, in Europa in care Romania sta sa intre, pe acelasi culoar cu PSD-ul pe care Basescu l-a acuzat, sistematic, de coruptie.

PSD si PD nu ar fi putut niciodata sa mimeze in fata colegilor europeni interesul national, fie si numai pentru ca Parlamentul European are reguli foarte stricte, gindite de la inceputurile lui.

Deciziile politice apartin grupurilor politice reprezentate la Bruxelles si Strasbourg si nicidecum eventualelor grupuri de presiune nationale constituite peste noapte de reprezentantii unui stat, indiferent de grupul politic la care sint afiliati.

Asadar, daca PSD va alege, asa cum declara, sa sprijine in Europa „interesul national", este nevoie de o reprezentare semnificativa la nivelul grupului popular european. Partidul Popular European este la a doua legislatura forta dominanta in Parlamentul European.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, este si el un exponent al curentului popular si este omul de la care se asteapta o relansare a economiei continentale. Peste un an, conform conventiei initiale, locul socialistului Josep Borell in fruntea Parlamentului European va fi luat de crestin-democratul german Hans Gert Pöttering.

Mai mult, crestin-democratii germani, adica elementul cel mai influent al grupului popular, au toate sansele sa revina la putere in Germania – sponsorul nr. 1 al UE – o data cu alegerile legislative de anul viitor. Parerea impartasita de multe dintre cercurile politice de la Bruxelles este aceea ca de crestin-democratii si crestin-socialii germani va depinde intrarea de facto a Romaniei in Europa.