Bruxelles-ul a amanat primirea parlamentarilor romani ca observatori in Parlamentul European din septembrie anul acesta pana in ianuarie 2006. Aparent, paguba nu este mare. Si asa parlamentarii romani nu se inghesuiau sa plece la Bruxelles si Strasbourg cate trei saptamani pe luna.
Poate si fiindca traficul de influenta si conducerea afacerilor din Romania sunt mai riscante prin telefon, de cand si europenii inregistreaza si stocheaza convorbirile internationale. Formal, amanarea e justificata prin motive bugetare.
Parlamentarii europeni n-au ascuns insa ca inainte sa-i primeasca pe colegii din Romania in aceeasi cladire cu ei, chiar si fara drept de vot deocamdata, mai trebuie sa vada si raportul de monitorizare ce va fi intocmit de Comisia Europeana asupra Romaniei in aceasta toamna.
Raport care va analiza in ce masura Bucurestiul si-a indeplinit angajamentele luate in momentul inchiderii celor 31 de capitole de negociere.
Europa transmite astfel tarii noastre un mesaj ingrijorator: este prima amanare in calendarul integrarii in UE a unei etape deja convenite. Este un inceput nefericit ce ar putea deschide calea altor amanari. Guvernul roman ar trebui in sfarsit sa inteleaga ca integrarea in Uniunea Europeana nu este deja infaptuita.
Din luna ianuarie a acestui an, noua putere instalata la Bucuresti a considerat ca Romania e deja in UE. Toata lumea vorbeste despre Europa si deja sarbatoreste.
Atitudinea a fost confirmata si de excursia la Luxemburg, pe 25 aprilie, a majoritatii ministrilor romani, insotiti de neveste, la ceremonia semnarii Tratatului de aderare.
Europenii vor fi crezut probabil ca Guvernul nu mai are treaba acasa sau ca, desi o buna parte din vestul tarii se afla sub apa, lucrurile erau atat de bine sub control incat toata lumea si-a permis sa plece.
Europenii n-au avut scaune pentru delegatia de 60 de persoane a romanilor si nici translatori si soferi suficienti pentru neveste. Si asta in conditia in care bulgarii au venit la Luxembourg cu numai 7 persoane, toate direct implicate in procesul de integrare.
Semnarea Tratatului de aderare convenita anul trecut, dupa inchiderea negocierilor Romania-UE, a fost doar o etapa importanta in calendarul integrarii.
Integrarea efectiva a Romaniei depinde acum de actualul guvern si de actualul presedinte. Or, puterea de la Bucuresti pare sa uite pur si simplu ca Romania nu e inca in UE, incepand sa se comporte ca un copil-problema al Europei.
Europa priveste oricum cu mare atentie comportamentul politic al Romaniei, al doilea candidat ca marime geografica si numar de populatie dupa Polonia in Europa de est. Si asta fiindca de anul trecut au fost probleme cu Varsovia, inca mult prea proamericana pentru gustul francezilor si germanilor.
In functie de marimea tarii s-a stabilit si numarul de europarlamentari si dreptul de a avea un Comisar in viitorul guvern european. Romania saraca dar mare va avea un cuvant de spus dupa integrare.
De aceea atitudinea Bucurestiului fata de Europa ar trebui sa fie cu atat mai mult in aceasta perioada una de partener politic de nadejde, care nu va ridica probleme constructiei europene.
Romania a dat insa un numar record de mesaje negative Europei intr-o perioada scurta de timp.
Presedintele Basescu pare sa doreasca cu tot dinadinsul sa enerveze Franta si Germania – de la autoproclamata politica a axelor transatlantice si pana la declaratiile agresive facute in presa internationala la adresa Frantei.
La randul sau, premierul Tariceanu, ocupat cu conducerea motocicletei sau cu anticipatele, sau cu remanierea, sau cu tensiunile din interiorul coalitiei, pare sa ignore tot ceea ce Europa ne-a cerut imperativ inca de anul trecut: reforma justitiei, lupta impotriva coruptiei, adoptarea de masuri economice, chiar impopulare, care sa faca economia ro
maneasca cat de cat compatibila cu cea europeana. Daca Bucurestiul se va ,,stradui" in acelasi fel ca in ultimele luni, sacii nostri ar putea fi dati jos din caruta UE, inainte sa fi fost urcati acolo.
