Andrei Marga ataca pe partea dreapta. Ecaterina Andronescu o intoarce pe stanga. Alexandru Athanasiu ii trage un sut de zboara afara din spatiul regulamentar de joc. In final, a intrat pe terenul scolii si Mircea Miclea, care face o preluare cu capul, dar nu reuseste sa marcheze. De sapte ani de zile, ministrii Educatiei o tin intr-o miuta ca-n curtea scolii.

Mingea este reforma invatamantului preuniversitar romanesc. Jocul a intrat in prelungirile prelungirilor, iar elevii, cadrele didactice si parintii au inceput sa oboseasca. Admiterea in clasa a IX-a s-a schimbat de cinci ori in cei sapte ani. A fost ba examen scris la liceu, combinat cu media anilor de gimnaziu, ba capacitate si concurs de dosare, ba repartizare computerizata.

Atunci, media de admitere s-a calculat astfel: 75 la suta capacitatea si 25 la suta notele din clasele V-VIII. De doi ani s-au introdus testele nationale, care conteaza mai putin decat capacitatea la admitere: doar 50 la suta. Si bacalaureatul e vraiste: ba s-au introdus teste grila, ba s-au scos. Ba s-au dat calificative la probele orale, ba s-au dat note.

In 2003 s-a pus capac: regulile bacalaureatului s-au schimbat chiar in timpul desfasurarii acestui examen! In acelasi an, cei din minister au gresit chiar si subiectele si baremele de corectare. Asa ca sa se afle-n treaba, din acest an, Ministerul Educatiei a mai inventat ceva: admiterea in clasa a XI-a.

Peste 300.000 de suflete nevinovate din clasele a X-a au devenit bataia de joc a ministeriabililor. Ei sunt prima generatie de elevi care termina invatamantul obligatoriu de 10 clase. Cei din minister nu au reglementat clar cum trebuie alocat numarul de locuri pentru ca acesti copii sa-si continue studiile.

De-abia dupa dezvaluirile din Adevarul, actuala conducere a ministerului i-a "luminat" pe cei din licee cum e cu admiterea in clasa a XI-a: toti copiii raman pe locurile lor. E pe deplin justificata nemultumirea cadrelor didactice si a elevilor, care spun ca aceasta admitere nu-si mai avea rostul.

Totul nu-i decat o povara in plus pentru directorii si secretarele de licee, care trebuie sa centralizeze cererile elevilor, sa calculeze medii pentru tot felul de arii curriculare, sa faca ierarhii. Ultima actiune reformatoare este lansarea cu surle si trambite a Legii calitatii.

Ministrul Miclea spune ca profesorii vor primi manuale de calitatea invatamantului, ca se vor crea institutii de asigurare a calitatii in invatamant, dar nu sufla o vorba despre banii foarte putini pe care ii primeste scoala romaneasca.

Fara finantare nu se poate face calitate, iar domnul ministru si ai sai colaboratori pot sa scrie sute de pagini de texte legislative daca Educatia ramane in continuare subfinantata. E absurd sa ameninti o scoala cu inchiderea atata timp cat ea nu are bani pentru functionare, darmite pentru un proces instructiv-educativ performant.

E lipsa de respect sa spui ca profesorii din Romania sunt prafuiti, atata timp cat nu se aloca bani pentru salarii decente si pentru perfectionarea cadrelor didactice. E cinic sa le spui unor copii nevinovati din satele romanesti ca vor ramane fara scoala, fiindca acolo nu se face performanta ca la Bucuresti.

Toate deciziile luate in ultimii sapte ani de ministrii Educatiei arata ca elevul nu conteaza. Nu a interesat pe nimeni ca elevul intra intr-un ciclu de invatamant si afla regulile jocului dupa ce acesta a inceput. Nu i-a interesat ca elevul e bulversat de schimbarile atat de dese.

Si, colac peste pupaza, aceste schimbari au fost facute dupa ureche, si nu pe baza unor studii serioase elaborate de cercetatori de la Institutul de Stiinte ale Educatiei.