Teoretic orice proprietar de suprafete de teren care figureaza in Registrul Plantatiilor Viticole din Romania isi poate vinde dreptul pe care il are de a planta sau replanta vita-de-vie pe suprafata respectiva unei alte persoane, fara a fi necesar sa-si instraineze si terenul aferent acestei culturi. Afacerea nu este inca intilnita in Romania, dar poate fi de viitor.

Aceasta mai ales ca, in statele membre ale Uniunii Europene, cu mici exceptii, infiintarea de culturi noi este aproape interzisa, ceea ce creste atractivitatea investitorilor straini catre tara noastra. Practica este des intilnita in tarile cu traditie in industria vinului precum Spania sau Franta. "Momentan in Romania nu este cazul.

Pina in 2007 nu functioneaza acest sistem al drepturilor de plantare. Dupa aceea, este posibil ca si la noi sa apara aceasta posibilitate. Din pacate insa, in Romania nu prea s-au facut plantatii pentru ca nu au fost suficienti bani.

Daca pe viitor vor fi investiti probabil ca drepturile de plantare vor incepe sa fie cumparate", apreciaza Basil Zirnoveanu, presedintele Organizatiei Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV). Cistigurile pe care posesorii de terenuri viniviticole le pot obtine comercializindu-si drepturile de plantare depind in mare masura de zona in care sint amplasate.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, tara noastra are o rezerva de drepturi de plantare de aproximativ 27-30.000 de hectare cultivate cu vita- de-vie. Este vorba de suprafete care au fost in trecut plantate cu vita-de-vie, dar pe parcurs fie au fost defrisate fie si-au schimbat ilegal destinatia.

Oricum, aceste terenuri figureaza in Registrul Plantatiilor Viticole si se poate obtine dreptul de plantare sau replantare pentru ele.

Italienii, francezii si spaniolii se bat pe podgoriile noastre

Faptul ca europenii sint limitati in ceea ce priveste posibilitatea de a-si extinde culturile de vita-de-vie ar putea insemna pentru Romania si o crestere a investitorilor straini in industria vinului si implicit mai multe posibilitati de asociere pentru agentii economci romani care activeaza in aceasta industrie. „Vor veni cu siguranta mai multi investitori.

Deja sint viticultori italieni, francezi, spanioli si chiar portughezi care au inceput sa prospecteze piata", apreciaza presedintele ONIV, dind exemplu firmei Gancia din Italia, unul dintre cei mai mari producatori de vin din Italia.

Conform negocierilor incheiate cu Uniunea Europeana in Romania se poate cultiva cu vita-de-vie 193.000 de hectare, suprafata pentru care se vor primi subventii europene. La acestea se pot adauga alte 30.000 de hectare cultivate momentan cu soiuri hibride interzise in UE si care pot fi replantate cu soiuri nobile pina la 31 decembrie 2014.

Nu in ultimul rind, Romania a negociat posibilitatea de a uza de un drept suplimentar de plantare ce se ridica la 2.850 de hectare de vita-de-vie.

Paradoxurile vinului romanesc

Contrar situatiei din statele membre ale Uniunii Europenei, in Romania se defriseaza mai mult decit se planteaza. Astfel din datele Ministerului Agriculturii, raportul dintre suprafata cultivata si cea defrisata este de aproximativ unu la zece.

Principalul motiv pentru aceasta situatie consta in costurile ridicate pe care le presupune infiintarea unei culturi de vita-de-vie, ce pot ajunge pina la aproximativ 16.000 de euro pentru un hectar.

Potrivit reprezentantilor ONIV, preturile mari pe care trebuie sa le suporte cultivatorii de vita-de-vie reduc posibilitatea producatorilor de a replanta cu vita nobila cele 30.000 de hectare care pot fi replantate cu vita de soiuri nobile. Aceasta mai ales in conditiile in care aproximativ 50% dintre aceste suprafete fac parte din mici gospodarii satesti.

De replantarea celor 30.000 de hectare in opt ani depind subventiile pe care le vom primi de la Uniunea europeana pentru aceasta suprafata.

Piata vinului DOC din Romania este estimata la aproximativ 55 milioane de sticle pe an si este dominata de cinci mari „actori’’ printre care Murfatlar, Jidvei sau Cotnari. De asemenea, piata vinului de masa se ridica anual la aproximativ 160 de milioane de sticle de un litru.

Anul trecut in Romania s-a obtinut o productie de vin de 6,1 milioane de hectrolitri de vin, din care mai mult de jumatate au fost vinuri rosii, fata de 5,5 milioane de hectrolitri in 2003. Circa 7% din productie reprezinta vinuri cu denumire de origine controlata (DOC), 35% sint vinuri cu indicatie geografica recunoscuta si aproape jumatate sint vinuri de masa.

Suprafata cultivata cu vita pentru soiurile de vin a fost de 178.000 de hectare.

Cramele Halewood si-au dublat vinzarile la bauturi

Societatea Cramele Halewood, membra a Halewood International Ltd, cel mai mare producator si distribuitor independent de bauturi alcoolice din Marea Britanie, a decis in ultima perioada sa cultive si mai mult gustul romanilor pentru cele mai celebre vinuri de import.

Compania este agentul exclusiv pentru Romania a unor case prestigioase de vinuri din intreaga lume, printre care Antinori din Italia, Torres din Spania, Trapiche din Argentina sau Andre Lurton din Franta.

Raportat la perioada similara a anului trecut, in primele patru luni ale anului in curs, Cramele Halewood, detinatoarea brandurilor Prahova Valley, Byzantium si Cherry Tree Hill, a inregistrat cresteri ale vinzarilor de 27% la vin si 400% la spumantul Prahova Valley. De asemenea, in 2004 fata de 2003, compania a exportat cu 288% mai mult, inregistrind o crestere totala a vinzarilor de 189%.

Incasarile producatorului autohton au ajuns anul trecut la peste 300 de miliarde de lei. Pentru anul in curs, reprezentantii companiei estimeaza, de asemenea, cresteri importante ale vinzarilor.

„In Bucuresti, barometrul de evolutie a pietei interne de comercializare a vinului, estimam o crestere a vinzarilor de 40-45% pe segmentul de vinuri branduri proprii si internationale", ne-a declarat Laurentiu Florea (foto), director de vinzari pe Bucuresti din cadrul companiei.