Nu stim ce relatii s-or fi stabilit in cursul ultimelor luni intre "colaboratorul extern" al Comisiei Europene Dieter Schlafen si colaboratorul "de facto" al PSD, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Dan Lupascu.

Dar, conform precizarilor Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, domnul Schlafen nu exprima punctul de vedere al Bruxellesului asupra initiativei legislative a doamnei Monica Macovei privind reforma justitiei. Atunci al cui? Delegatia considera ca el e personal.

Este prea devreme sa tragem concluzii asupra paternitatii acestor opinii, in special pentru ca ele sunt identice atat cu cele exprimate de exponentii PSD, cat si de domnul Lupascu personal. Doamna Macovei nu a facut decat sa incerce a raspunde angajamentelor asumate de Romania privind reforma justitiei, fapt confirmat si de cei ce se exprima in numele Comisiei.

Ne amintim ca modul cum si-a indeplinit aceste angajamente guvernul Nastase a fost aspru criticat in documente oficiale ale comunitatii europene. Noua putere rezultata din alegeri a stricat jocul practicat de guvernarea anterioara, ce isi asuma la Bruxelles angajamente pe care nu avea nici cea mai mica intentie de a le indeplini.

Acestui joc ii datoram "monitorizarea severa", insotita de clauza de salvgardare. Subit, dupa ce a trecut in opozitie, "umbra guvernamentala" in persoana fostului premier si a acolitilor sai a devenit campioana indeplinirii obligatiilor. Fostul diplomat si actual presedinte al PSD Mircea Geoana acuza Guvernul Tariceanu ca "strica" tot ce a realizat fosta guvernare.

E drept, strica in primul rand duplicitatea practicata in trecut in relatiile cu Uniunea Europeana. Cazul Schlafen ar trebui sa le dea de gandit tehnocratilor de la Bruxelles, sa le semnaleze ca la periferia Comisiei exista oameni care raspund semnalelor opozitiei de la Bucuresti, tot asa cum pe vremuri raspundeau la semnalele guvernarii pesediste.

Ne amintim de faimoasele declaratii dinaintea alegerilor potrivit carora Romania va "realiza tehnic" preliminariile semnarii Tratatului de aderare, declaratii care au venit inutil in sprijinul forcing-ului electoral al domnului Nastase. Ce vrea de fapt Comisia? Stim. Vrea indeplinirea precisa si la timp a celor asumate de Romania. Ni se spune aceasta pe toate caile.

Dar nu trebuie astfel sa se alimenteze jocuri politice interne care nu au nici o legatura cu interesele integrarii. Sa privim numai cum sar manipulatorii mediatici din tara noastra pe ocaziile ce le sunt oferite de la periferia Bruxellesului.

Chiar si atunci cand Comisarul pentru concurenta repeta automat ca trebuie sa facem mai mult, ei o echivaleaza cu un avertisment care ar putea anula aderarea. Se estompeaza insa aprecierea ca exista performante care inutilizeaza folosirea clauzei de salvgardare. La fel si cu decizia anulata a unui grup de conducere din Parlamentul European de a amana prezenta observatorilor parlamentari romani.

Pesedistul Corlatean a categorisit-o drept un semnal de alarma la adresa guvernului, in vreme ce domnul Nastase se lauda acum cu obtinerea anularii. La Bruxelles ar trebui sa se stie care gesturi contribuie la indeplinirea angajamentelor si care la nerespectarea lor. Romania iesita din marasmul PSD merita un plus de consideratie.