Peste doi ani, respectiv din momentul aderarii la UE, cele mai mari probleme de care se vor lovi companiile romanesti vor fi respectarea reglementarilor fiscale, de mediu si juridice, au declarat recent specialistii unei importante firme de consultanta.
Cu cat vor fi gasite raspunsuri mai rapid, iar acestea vor fi transpuse cat mai repede in practica, cu atat le va fi mai usor firmelor la 1 ianuarie 2007, a sunat sfatul specialistilor.
Astfel, in domeniul mediului este recomandabil ca firmele sa implementeze cat mai rapid standardele europene de mediu ISO 14 000, chiar daca Romania a obtinut perioade de tranzitie la aplicarea celor 15 directive europene importante din domeniu.
"Companiile romanesti vor fi nevoite sa faca investitii semnificative, nu doar pentru a respecta noile reguli, ci si datorita unei implementari mai stricte a acestora.
Nici unei companii romanesti nu i se va permite sa functioneze fara o autorizatie de mediu si fara a respecta normele specifice privind emisiile si impactul acestora asupra mediului inconjurator", spune Victor Kevehazi, senior partener al KPMG Romania.
Pe de alta parte, "soliditatea" unei firme pe piata va fi data si de implicarea acesteia in proiecte de dezvoltare durabila si raspundere sociala si nu va fi indicata doar de raportari financiare pozitive. "Performantele sociale si de mediu sunt utilizate tot mai mult de pietele financiare in evaluarea riscurilor latente si a performantelor financiare prognozate", spune acesta.
In domeniul fiscal-vamal, principala provocare va fi respectarea reglementarilor privitoare la impozitarea directa (legislatia privitoare la companiile-mama, fuziuni, dobanzi si redevente, codul vamal comunitar, directivele privitoare la plata TVA).
Astfel, vor trebui modificate numerele de inregistrate ca platitori de TVA (acum coduri unice de inregistrare fiscala), iar principalul avantaj de care vor beneficia firmele romanesti, respectiv scutirea de TVA la operatiunile de importuri, va fi acordat doar daca vor fi asimilate mecanismele legale de taxare inversa a TVA.
Nu in ultimul rand, spune Victor Kevehazi, firmele vor trebui sa respecte prevederile din Codul Vamal comun al UE, privitoare la prelucrarea bunurilor, in locul reglementarilor actuale referitoare la prelucrare activa, importul temporar si la antrepozitarea vamala. Acestea vor inceta sa existe de la 1 ianuarie 2007. "Trebuie sa facem ceva, si inca repede", considera Victor Kevehazi.
Bilant diferit al noilor membri la un an de partenenta UE
Bilantul dupa un an de la aderare arata diferit pentru fiecare tara in parte, dupa integrarea sa in UE, aspectele comune fiind cresterea preturilor, cresterea exporturilor in tarile membre UE si un impact puternic asupra sectorului agricol. Concluzia a fost trasa de reprezentanti ai tarilor membre UE din mai 2004, care au participat la un seminar organizat de Ministerul Integrarii Europene.
In Cehia, de exemplu, sectorul alimentar si agricol a beneficiat de subventii europene de aproximativ 500 milioane de dolari. "Aceste subventii au crescut competitivitatea firmelor cehe din domeniu, astfel incat piata ceha nu a fost invadata de produse alimentare europene, dupa cum se credea", spune Miroslav Somol, adjunctul ministrului Industriei si Comertului din Cehia.
Nici in cazul Poloniei, multe dintre ingrijorarile preaderare nu s-au materializat. "Nu au avut loc falimente in lant in randul IMM-urilor. Situatia fermierilor nu s-a inrautatit, din contra, sprijinul acestei comunitati crescand in doar cateva luni de la 20 la 70 de procente", a precizat, Aleksandra Wasilewska-Tietz, secretar de stat in guvernul polonez.
Aderarea a avut si efecte negative, cum ar fi cresterea inflatiei si importurile masive de masini second-hand din tarile UE. "Am importat in 2004 si in primele luni ale lui 2005 peste 1 milion de vehicule la mana a doua, lucru care ne ridica probleme de mediu si de siguranta rutiera", a mai spus Wasilewska.
Ana-Maria MIHAIU, Doru Cireasa
