Devalizarea in cel mai pur stil mafiot a societatii Donasid de catre investitorii strategici de la Beltrame poate deveni de acum studiu de caz.

Mosirea operatiunii de privatizare de catre fostii presedinti ai AVAS, Ovidiu Musetescu (impreuna cu consiliera lui, Roxana Bichel) si Mircea Ursache, s-a dovedit ulterior un sir lung de ilegalitati din care statul roman a iesit cu o gaura de cel putin 100 de milioane de dolari.

Italienii de la Beltrame si complicii din Romania s-au ales dintr-o strigare cu 48 de milioane de dolari, fara a lua In considerare ce au tocat in perioada cat au pastorit Donasid. Dincolo de ce s-a Intamplat la Donasid In ultimii trei ani, statul roman, reprezentat de AVAS, are de dat un raspuns.

Cum a fost posibila ingineria celor de la Beltrame si care sunt adevaratele pierderi ale privatizarii Donasid?

Cand vrei sa furi, dai o ordonanta

In baza Ordonantei 44/2002 care precizeaza ca „activele apartinand societatilor comerciale (la care statul este majoritar) se pot valorifica In cazul procedurii de executare silita, prin negociere directa catre societatile comerciale cu capital mixt", Donasid Calarasi ar fi trebuit sa plateasca pentru activele preluate din Siderca valoarea stabilita de raportul de evaluare, respectiv peste 75 de milioane dolari.

Prin Ordonanta 40/2004, contrasemnata de Mircea Ursache, presedinte al AVAS, s-a facut derogare de la Ordonanta 44/2002, acceptandu-se de la Donasid pretul de numai 16,8 milioane euro, fara TVA.

Cu un an mai devreme, expertiza efectuata de Iprolet/Iprolam, si la un curs valutar mai mic decat In 2002, indica pentru activele viabile de la Siderca o valoare de piata de peste 75 de milioane dolari. Dar vanzarea activelor, stocurilor de materii prime, materialelor si pieselor de schimb de la Siderca catre Donasid a fost aprobata la pretul de 20 de milioane euro, inclusiv TVA. Nu Inseamna ca statul a pus mana pe banii astia.

Dimpotriva, dupa „reusita" afacerii cu italienii, statul s-a mai ales cu o gaura de 12,5 milioane euro, iar societatea falimentara Siderca - cu o datorie de 58 de miliarde lei (peste 1,5 milioane euro).

Interesant este ca toata tranzactia a fost legiferata de o noua ordonanta (40/2004), contrasemnata de Mircea Ursache, presedinte AVAS, care, cu doi ani mai devreme, cand se emitea prima ordonanta, era presedinte la AVAB.

Pura coincidenta, nu-i asa? In spatele acestor acte normative, italienii de la Beltrame au reusit sa-si faca de cap cu adevarat la Siderca.

Organizarea devalizarii

Patru ani le-au trebuit autoritatilor romane sa creeze hatisul si un an italienilor pentru a scoate din privatizarea Siderca mai mult decat si-ar fi putut Inchipui cineva. Se impune acum o scurta recapitulare, care va si explica, de altfel, de ce au fost necesari aproape trei ani pentru ca Donasid sa dea impresia ca produce otel.

Combinatul siderurgic Siderca a fost oprit In 1999, ulterior fiind declansata procedura lichidarii judiciare. Totusi, la Siderca erau active viabile, otelaria si laminorul de sina, pe care se putea continua productia In conditii de eficienta.

Drept urmare, s-a decis constituirea unei societati mixte, Intre statul roman si un investitor strategic, care sa preia activele viabile din Siderca si sa demareze productia de otel.

Aceasta societate s-a numit Donasid, iar investitorul strategic (teparul) a fost compania AFV ACCIAIERIE Beltrame SpA. Protocolul dintre AVAS si Beltrame a fost Incalcat Insa imediat. Modul de constituire a capitalului social era urmatorul:

4 30% (echivalentul a 6 milioane euro) subscris In natura de catre Siderca SA;

4 70% (echivalentul a 14 milioane euro) subscris In numerar de catre AFV Beltrame, din care 3 milioane euro capital varsat la constituirea societatii, 4 milioane euro pana la sfarsitul anului (nu se precizeaza care an), 7 milioane euro majorare de capital social;

4 contributia ulterioara la majorarea capitalului social, a AFV Beltrame, cu 20 de milioane euro, materializati In obiective de investitii;

4 drept de preemptiune pentru Donasid la cumpararea tuturor activelor Siderca;

4 AVAS, In calitate de actionar majoritar (81,51%), a mandatat Siderca sa vanda Donasid echipamentele aferente fluxului viabil cu suma de 20 de milioane euro, pusa la dispozitie de catre Beltrame, cu conditia de vanzare cu plata In rate esalonate pe o perioada de 12 ani. Mai erau si alte conditii, printre care crearea a 1.700 de locuri de munca.

Relatii bune cu AVAB

Una peste alta, Beltrame se angaja cu o contributie de 77 de milioane euro la constituirea si dezvoltarea platformei noii societati, In Intregime din surse proprii. La scurt timp dupa semnarea protocolului, italienii s-au pus pe treaba.

S-a mai incheiat o conventie (prin care s-a introdus notiunea de afiliat), in vederea desemnarii altei societati din grupul AFV Beltrame pentru constituirea Donasid.

A fost nominalizata firma FI.AB SRL Italia (Intre timp, Beltrame si-a retras disponibilitatea de a mai participa la actionariatul Donasid), fara a se face Insa verificari privind calitatea de afiliat si bonitatea acestuia. Nici Guvernul Romaniei nu a fost informat.

FI.AB a fost Infiintata In 2001, avea un capital social de 100.000 de euro, nu facea parte din grupul Beltrame, In schimb Il avea ca administrator pe Antonio Beltrame.

Culmea, FI.AB era preocupata In acelasi timp de investitii In agricultura si zootehnie In zona Constanta, cumparand creantele si activele a cinci societati care aveau datorii la AVAB. Buna relatia cu AVAB! Cert este ca, la Donasid, firma lui Antonio Beltrame devenea actionar cu 68%.

Au intervenit si alte modificari In structura actionariatului Donasid, dupa bunul plac al italienilor, care oricum nu se grabeau sa aduca banii la Calarasi.

FI.AB a depus In conturile Raiffeisen Bank suma de 92,251 miliarde lei (circa 3 milioane euro), din totalul de 10 milioane euro subscris, dar ulterior si-a retras banii, sub forma unor plati efectuate In baza unor contracte pentru care nu a efectuat, de fapt, nici o prestatie.

Italienii si-au luat consigliere roman

Pentru constituirea si Inregistrarea Donasid a fost Imputernicita societatea Limco Power din Constanta, care avea obiect de activitate „comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile". Serviciile lui Limco au fost onorate de catre Donasid cu suma de 3,685 miliarde lei.

Mai trebuie spus aici ca Limco Power era reprezentata de Muresan Ioan Lucian, actionar cu 1% la Donasid si mana dreapta a italienilor In Romania. Ioan Lucian Muresan a fost numit presedintele Consiliului de Administratie la Donasid, In acelasi timp fiind si administrator la SC Limco Power.

Printre altele, Muresan era si administrator unic la Romfosfochim Active SRL Valea Calugareasca, In timp ce sotia acestuia detinea 27% din capitalul societatii

Dar asta este o alta poveste.

Sub bagheta „maestrului" Muresan, Donasid a derulat si alte operatiuni comerciale si financiare prin care s-au transferat sume importante de bani catre Romfosfochim: cheltuieli de constituire In valoare de 9,106 miliarde lei; inchirierea pe o perioada de sase luni a unui utilaj, contra sumei de 144.000 dolari, pentru platforma siderurgica Calarasi, unde nu a ajuns niciodata etc.

Cert este ca Donasid a creditat fara nici o dobanda Romfosfochim, In schimb a apelat la credite bancare si a achitat dobanzi de peste 53 de milioane lei. Inginerii financiare pe care Ioan Lucian Muresan le mai facuse si prin alte parti.

Incununarea eforturilor

Lupta pe mai multe fronturi a culminat cu reducerea activitatii Donasid la lucrari de Intretinere si reparatii, situatie In care cheltuielile se rezumau doar la sumele achitate pentru energie, gaze, respectiv conservare, toate acestea Insumand circa 100.000 de euro/luna.

Otelaria a functionat sporadic, fara nici o eficienta, astfel ca la sfarsitul anului 2003 se Inregistrau datorii de peste 151 de miliarde lei.

S-au facut cheltuieli cu deplasari si protocol de peste 6 miliarde lei, cheltuieli cu publicitatea, cu achizitionarea de mijloace fixe, cheltuieli de consultanta, toate depasind 29 de miliarde lei. Cu si in aceste conditii, statul a ramas darnic cu investitorii.

S-a prelungit cu un an perioada de instituire a procedurilor speciale (pana la 12.02.2005) de supraveghere financiara a SC Siderca, iar prin Ordonanta 40/2004 s-a aprobat vanzarea catre Donasid, la pretul de 20 de milioane euro, a unor active fixe si stocuri de materii prime, materiale si piese de schimb, proprietate a Siderca, In cadrul procedurii de executare silita organizata de AVAS, o urmare a negocierii directe.

Finalul operatiunilor de la Calarasi a fost consemnat de curand, cand, fara sa fi achitat pretul catre stat, italienii au vandut Donasid grupului Tenaris, printr-o firma din Elvetia, pentru suma de 37 de milioane euro.

Incununarea succesului unei importante activitati a investitorului strategic AFV Beltrame, gasit cu mari eforturi de fostul ministru al privatizarii, Ovidiu Musetescu, si de consiliera acestuia, Roxana Bichel.

Aici intervine marea fraudare a statului roman, deoarece artizanii acestei afaceri au vandut catre Tenaris ceva ce nu le apartinea, obtinand cei 37 de milioane euro In conditiile In care, In mod normal, Tenaris ar fi trebuit sa cumpere activele de la statul roman, la masa credala unde acesta este creditor cu peste 70 de milioane dolari.

Mai mult, prin Ordonanta 40/2004 se pare ca AVAS, pentru a Inchide gura BCR, creditor cu peste 117 miliarde lei, ca sa nu faca opozitie la vanzare, i-ar fi dat acesteia suma respectiva, din bani publici. Mai clar, statul a pierdut de cateva ori: o data 75 de milioane dolari, valoarea fluxului viabil pe care trebuia sa o primeasca de la cumparator, si alte peste 117 miliarde lei, datoria la BCR.

In schimb, au castigat italienii care au reusit sa vanda ceva ce nu le apartinea cu 37 de milioane euro, daca aceasta este cifra reala a vanzarii.

Jucaria Donasid 2

Ioan Lucian Muresan a fost retras, la un moment dat, din Donasid, locul sau fiind luat de insularul Tisocco Manuel. Pe de alta parte, AFV Beltrame propune cesiunea pachetului de actiuni detinut de FI.AB la Donasid catre SC SIPRO BELTRAME AG Elvetia, societate care detinea In cadrul grupului Beltrame o participare de 50,5%.

Structura actionariatului s-a modificat astfel din nou la Donasid, nu fara consecinte insa.

Prin anul 2003, dupa discutii Intre AVAS si Beltrame, s-a stabilit o asociere cu grupul Arcelor, pentru Infiintarea unei noi companii, care sa se numeasca Donasid 2.

Beltrame si Arcelor solicitau informatii legate de reglementarile legislatiei romanesti cu privire la posibilitatea ca obligatiile asumate la capitolul mediu sa nu poata fi transferate noii societati, informatii privind piata romaneasca de fier vechi.

In acelasi timp, se afirma ca productia de sina pentru transporturi, obiectiv ce a facut parte din planul initial al Donasid, nu prezinta interes. Normal, atata vreme cat societatile amintite au pus ochii pe fierul vechi din combinat.

Si paza e mai scumpa la Calarasi

O alta creanta, de data asta de numai 4,5 miliarde lei, a facut pui din lipsa de

interes a conducerii de la Siderca. SC Bronec Protection avea de recuperat de la Siderca 4,5 miliarde lei, pentru servicii de paza, la care s-au adaugat penalitati de Intarziere In valoare de alte 3,2 miliarde lei. Ulterior, Bronec a solicitat penalitati suplimentare care pot majora cuantumul debitului la 14 miliarde lei.

Societatea de paza a castigat creanta in instanta, iar Siderca, bineInteles, nu a recurat In instanta respectiva creanta. Hotararile au devenit definitive, iar Bronec a trecut la recuperarea creantei prin executor judecatoresc.

Din nou s-a livrat catre Remat cantitatea de 2.619 tone fier vechi, fiind recuperata suma de 8,5 miliarde lei. Nici o problema, fier vechi mai este.

Unele voci afirma ca valoarea fierului vechi din Siderca este de aproape 500 de milioane dolari, combinatul fiind, de fapt, un oras de fier.

Cum se tripleaza creanta

Creantele Siderca au atras In lupta si alte companii interesate de profituri pe seama neglijentei autoritatilor. La sfarsitul anului 1999, Siderca Inregistra o datorie catre SC Geomin In valoare de 10,977 milioane euro.

Drept urmare, Geomin s-a Inscris la masa credala In procesul de lichidare judiciara, ulterior cesionand creanta catre Lemntrans International Prod Com (9,977 milioane dolari) si catre SC Euro Internet SRL (un milion de dolari).

La creanta preluata, Lemntrans a calculat, In mod unilateral, majorari si penalitati de Intarziere In valoare de 22,04 milioane dolari, ajungandu-se astfel la o creanta de 32 de milioane dolari, castigata In instanta ca urmare a neexercitarii cailor legale de atac de catre debitoarea SC Siderca.

Desi patrimoniul Siderca era protejat de o serie de acte normative, existand si un sechestru al AVAS, SC Lemntrans se prevaleaza de titlul executoriu si vinde catre Remat, In vederea valorificarii ca fier vechi, fabrica de oxigen din patrimoniul Siderca, la 75% din valoarea contabila istorica, castigand pana In prezent peste 14 milioane de euro din vanzarea de fier vechi.

Chiar si In privinta creantei Geomin asupra Siderca (10,997 milioane dolari) s-a dovedit ca lui Geomin Ii reveneau, de fapt, doar 51.641 de dolari, restul de peste 7 milioane dolari revenindu-i statului roman, iar 3,748 milioane dolari societatii Metalexportimport. Dar oxigenul s-a dus.