Sondajul la iesirea de la urne arata ca aprox. 55% dintre francezi au respins Tratatul Constitutiei Europene. Acest vot negativ poate ridica probleme neasteptate integrarii Romaniei, chiar daca atat reprezentantii Guvernului, cat si ai Opozitiei, sustin ca totul tine in continuare de respectarea in plan intern a angajamentelor.
In Franta s-a organizat duminica, 29 mai, referendumul prin care populatia franceza trebuia sa isi spuna cuvantul asupra adoptarii unei Constitutii unice la nivelul Europei.
Peste 70% dintre francezi au participat la referendum, dintre care aprox. 55% au dat un vot negativ, potrivit rezultatelor partiale ale sondajului TNS-Sofres, la iesirea de la urne.
Anterior, Tratatul Constitutional a fost adoptat in noua tari din cele 25 de state membre, inclusiv in Germania, insa un vot negativ se prefigureaza si in Olanda.
Respingerea Tratatului Constitutional echivaleaza cu un "NU" spus Europei extinse, un "NU" care arunca Uniunea Europeana - implicit intensificarea extinderii ei - in criza, considera o buna parte din analisti.
Concret, aceasta rezistenta prefigureaza probleme mari in momentul in care fiecare dintre cele 25 de state membre va trebui sa ratifice in Parlamentul propriu aderarea Romaniei, respectiv a Bulgariei la UE. Reamintim ca Tratatul de aderare a Romaniei trebuie ratificat de catre toate cele 25 de state UE, potrivit procedurilor interne pana la 31 decembrie 2006, altfel nu intra in vigoare.
Romania si Bulgaria au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana la 25 aprilie 2005. Ziua a fost considerata istorica, mai ales ca din acel moment totul parea sa tina de felul in care Romania, respectiv Bulgaria isi respecta angajamentele.
Este insa previzibil ca tarile in curs de aderare, Romania si Bulgaria, sa se confrunte acum cu un blocaj la nivel de ratificare nationala in randul membrilor cu state vechi in Uniunea Europeana, pe fondul reactiei negative fata de UE a populatiei. Avertismentele venite dinspre crestin-democratii germani nu sunt deloc incurajatoare.
In mod neasteptat, Constitutia se loveste indirect de "Nu"-ul spus de francezi. Votul acestora, asa cum il indica sondajele la iesirea din urne, isi poate gasi o rezolvare in laboratoarele birocratice din Bruxelles, astfel incat criza de identitate a UE sa fie totusi depasita.
Dar, judecand dupa opozitia populatiei din unele tari, nu ar fi exclus ca ritmul extinderii sa fie sacrificat, tocmai pentru a calma spiritele.
In Romania, atat guvernul, cat si reprezentantii Opozitiei aduc discutia in plan intern. Cabinetul Tariceanu incerca parca sa incurajeze populatia, spunandu-i ca totul tine in continuare de noi, de eforturile noastre.
Pe de alta parte, Opozitia arunca toul pe umerii guvernului. Ei minimizeaza eventualele efecte nefavorabile ale votului negativ al francezilor si mizeaza pe ireversibilitatea extinderii. "Statele Membre (25) au subliniat ireversibilitatea procesului de extindere pentru cel de-al cincilea val, care include si Romania plus Bulgaria.
Iar cadrul legal al acestui proces de extindere este dat de Tratatul de la Nisa, Constitutia Europeana creand cadrul intensificarii procesului de integrare", declara deputatul Vasile Puscas (PSD), fost negociator-sef al Romaniei pentru UE.
Pe de alta parte, Puscas nu uita sa traga la raspundere actualul Guvern. "Existenta unui potential de derapaj de la calendarul pregatirii noastre pentru aderare - semnalata insistent in ultimele saptamani de reprezentanti ai Comisiei Europene - ar trebui sa ne preocupe cel mai mult", spune Puscas.
Renghiul istotiei
Este totusi evident ca ratificarea Tratatului de Aderare a Romaniei la UE in parlamentele europene va fi piatra de incercare pentru Romania. Daca populatia din unele state membre (Franta, se prefigureaza Olanda) respinge Consitutia Europeana, implicit acest vot este perceput ca unul impotriva extinderii.
Politicienii din aceste state vor trebui sa faca un act de curaj pentru a vota in Parlamentele de acasa integrarea Romaniei si, respectiv, Bulgariei - prin ratificarea Tratatelor de Aderare a celor doua tari.
Premierul Calin Popescu Tariceanu spune ca votul negativ al francezilor va crea o responsabilitate si mai mare Romaniei in indeplinirea angajamentelor asumate. Si deputatul Puscas subliniaza importanta reformelor interne.
"Singura motivatie reala a unei eventuale amanari a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana ar putea fi gasita in stadiul de pregatire interna pentru aderarea Romaniei si nicidecum in rezultatul referendumului pentru Constitutia Europeana in Franta sau in alt stat membru", considera Puscas.
Totusi, chiar daca responsabilitatea este aruncata in plan intern, conjunctura externa nu poate fi ignorata. Sunt voci care deja prezic faptul ca istoria joaca farse Romaniei. Crestin-democratii germani ne-au amenintat deja ca, in cazul in care francezii vor respinge Constitutia, ei vor bloca integrarea Romaniei si a Bulgariei.
Germania va avea alegeri in toamna, iar crestin-democratii sunt primii in preferinte.
Crestin-democratii sunt parte din cel mai important grup european - Partidul Popular European (PPE) - partid care trimite o delegatie in zilele 2-3 iunie in Romania. Poate nu intamplator premierul Calin Popescu Tariceanu a facut, in ajunul acestei vizite, anuntul ca formatiunile din Alianta D.A. - PNL si PD - ar trebui sa fuzioneze.
