Cu un buget substantial si cu garantii serioase, un oras ar trebui sa se imprumute mult mai ieftin, macar in comparatie cu o persoana fizica. Dobanzile platite din bani publici au ramas, insa, foarte mari. 85% din afacere apartine BCR.

In vara anului 2003, BCR incheia un protocol cu Ministerul Administratiei Publice pentru creditarea autoritatilor locale. Oficialii bancii a trebuit sa contracareze atunci acuzele unor parlamentari ai opozitiei, care sustineau ca se va asigura un acces la credite "in conditii exceptionale" pentru alesii locali ai PSD. Dupa doi ani, vedem ca BCR nu a oferit pomeni nimanui. Ba dimpotriva.

Dobanzile "negociabile la nivelul practicat de piata", situate initial in jurul a 21-22%, au ramas mult timp neschimbate. "Negocierea" nu a inceput sa functioneze decat recent, si doar la primariile care au stiut sa ceara.

"Am reusit abia la finele anului trecut sa renegociem cu BCR vechiul credit contractat in noiembrie 2003. Am decis convertirea lui in euro si am obtinut si o reducere a comisioanelor care erau dezavantajoase", spune Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1. "Nu inteleg de ce pana acum nimeni nu a renegociat conditiile de dobanda. Doar este vorba de banii contribuabililor", adauga Chiliman. In urmatorii doi ani, bugetul va economisi peste doua milioane de euro.

Discrepanta dintre dobanzile mari, mostenite o data cu vechile credite aflate inca in derulare, este cu atat mai evidenta cu cat pentru noile imprumuturi primariile primesc oferte mult mai avantajoase. Intre timp, insa, concurenta a crescut puternic la licitatiile organizate de primarii.

Primaria Sectorului 1 a obtinut, tot de la BCR, un nou credit cu o dobanda stabilita in functie de dobanda BUBOR (media la depozitele plasate pe piata monetara interbancara) la trei luni, plus 0,75%. Ceea ce inseamna, in prezent, doar 10,56% pe an.

si la Baia Mare, primarul Cristian Anghel a obtinut un credit nou de la BCR cu o dobanda mai mica de 13% (cea mai buna oferta la licitatie). La vechiul imprumut luat de la aceeasi banca, dobanda nu a scazut, insa, decat de la 21% in 2003, la 19% anul trecut si la circa 15% anul acesta.

Cele doua primarii nu sunt singurele in aceasta situatie, in alte localitati primarii neobosindu-se nici sa negocieze. Nici BCR nu este singura banca unde s-au pastrat diferente mari intre dobanzile vechilor credite si cele pentru creditele noi (diferenta "confidentiala" la majoritatea bancilor).

Cea mai mare banca detine insa 75% din aceasta piata, fiind, in plus, consultant pentru majoritatea emisiunilor de obligatiuni municipale.

Bugetele locale sunt impovarate de vechile credite

Primariile au inceput sa realizeze doar de curand ca sunt o piata extrem de interesanta pentru banci

Clienti mai siguri decat primariile, nu sunt pentru banci decat guvernele si corporatiile puternice. Oficialii locali nu au stiut sa se foloseasca de acest lucru pentru a economisi banii contribuabililor cand au negociat credite.

La licitatiile organizate de primariile care au nevoie de credite pentru diverse investitii participa in ultima perioada din ce in ce mai multe banci. O data cu cresterea concurentei pe acest segment, bancile au inceput sa ofere conditii de dobanda tot mai bune, iar primarii sa inteleaga ca bugetul si garantiile avute in spate ii transforma intr-o piata extrem de atractiva.

In plus, un proiect de act normativ ar putea sa permita cresterea de la 20% la 30-40% din buget a limitei in care primariile pot contracta imprumuturi pentru investitii.

Lucrurile nu stau insa asa decat de putina vreme. "Dobanzile la care s-au putut imprumuta pana acum primariile au fost cam mari, in conditiile in care o autoritate locala este un client mult mai sigur si mai stabil decat o persoana fizica sau o firma", spune Cristian Anghel, primarul orasului Baia Mare si presedintele Federatiei Autoritatilor Locale din Romania.

In 2003, Primaria Baia Mare a contractat de la BCR un credit de 40 miliarde de lei, pe trei ani, cu un an perioada de gratie. "Dobanda din primul an, 21%, a scazut la 19% in 2004 si la aproape 15% anul acesta", precizeaza Anghel.

Prin comparatie, dobanda perceputa de BCR la creditele ipotecare in lei pentru persoanele fizice este de 13% pe an, la cele pentru nevoi personale "fara avans, fara girant" - 17%, iar inflatia de anul trecut s-a situat aproape de 9%, in timp ce anul acesta ar urma sa scada la 7%.

Cu o dobanda de aproape 21% la un credit de 600 miliarde de lei, pe cinci ani, contractat in noiembrie 2003, a ramas, pana in noiembrie anul trecut si Primaria Sectorului 1. "Nu inteleg de ce nimeni nu a incercat sa renegocieze dobanda si comisioanele dezavantajoase pana acum. Doar este vorba de banii contribuabililor", spune primarul Andrei Chiliman.

La finele anului trecut, el a obtinut convertirea creditului in euro (perioada tot de cinci ani) si reducerea comisioanelor. Cat timp cursul euro se va mentine sub 50.000 de lei, bugetul primariei va economisi peste doua milioane euro timp de doi ani.

Reducerea dobanzilor si comisioanelor a fost, insa, obtinuta doar de primarii care au stiut sa negocieze. In vara anului 2003, BCR incheia un protocol cu Ministerul Administratiei pentru creditarea autoritatilor locale, in conditii de "dobanda negociabila, la nivelul practicat de piata".

Chiar daca nu obliga nici o municipalitate sa se imprumute de la BCR si nici nu excludea obligatia organizarii de licitatii sau avizul comisiei speciale de la Ministerul Finantelor pentru incadrarea in limita de 20% din bugetul local, intr-o perioada in care nu se inghesuiau multe banci sa imprumute autoritatile locale, protocolul a contribuit la suprematia BCR pe acest segment de piata.

In prezent, peste 75% din creditele pentru localitati sunt acordate de BCR, anul trecut inregistrandu-se o crestere de cinci ori a imprumuturilor contractate de comunitatile locale la aceasta banca, la peste 6.000 miliarde de lei.

In plus, grupul BCR a fost consultant pentru majoritatea emisiunilor de obligatiuni municipale (2003 - Bacau, Bistrita, Deva; 2004 - Targu Mures, Sebes, Bacau; 2005 - Bistrita, Medgidia).

In octombrie 2004, BCR a incheiat un protocol de colaborare si cu Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania pentru realizarea proiectelor locale de investitii. Unul dintre consiliile judetene care au negociat credite pentru mai multe localitati din judet (12), in vederea asigurarii cofinantarii pentru programul Sapard, este cel din Tulcea.

Directorul economic al Consiliului, Sirma Caraman, spune ca pentru toate cele 12 localitati s-au imprumutat anul trecut circa 85 miliarde de lei, la o dobanda de 17,5%, in conditiile in care creditul se ramburseaza dupa cateva luni, imediat ce sosesc fondurile europene. "Mai jos de 17,5% nu s-a putut discuta", spune Caraman.

Pentru anul acesta, perspectivele par a fi ceva mai optimiste, concurenta fortand bancile sa isi imbunatateasca ofertele. "Speram sa luam un credit nou, de 1,4 miliarde de dolari, pentru a cofinanta refacerea manastirilor din nordul Dobrogei, cu dobanda de 12-13%", arata Caraman.

Credite noi mai avantajoase a reusit sa obtina deja Primaria Sectorului 1: 900 miliarde de lei pe 15 ani, dobanda BUBOR (media la depozitele plasate pe piata monetara interbancara) la trei luni, plus 0,75% (in prezent doar 10,56% pe an).

Anul acesta si primarul Oradei, Petru Filip, a obtinut de la BCR un credit de 1.200 miliarde de lei pe 20 de ani cu 10 ani perioada de gratie, dobanda fiind media BUBID/BUBOR plus 1,5%. La Baia Mare, un nou credit de 500 miliarde de lei pe 18 ani (trei ani gratie) a fost contractat tot de la BCR cu o dobanda sub 13%.

Din partea BCR nu am putut obtine nici o explicatie oficiala pentru diferenta mare intre dobanzile noilor credite si cele negociabile la imprumuturile similare mai vechi, aflate in derulare.

Cert este ca in prezent municipalitatile mari nu mai accepta sa se imprumute la dobanzi mai mari de 10-12%, iar planuri pentru noi imprumuturi exista in numeroase orase: Targu Mures, Brasov, Craiova, Timisoara, Tg. Jiu.

Concurenta a obligat si CEC sa schimbe politica de dobanzi pentru autoritati locale, dar abia in urma cu o luna. Pana in februarie 2005, CEC imprumuta comunitatile cu 21%, dobanda nediminuandu-se apoi decat pana la 18% in martie.

Din aprilie, dobanda se stabileste in functie de nivelul BUBOR la 1,3,6 sau 9 luni (media la depozitele plasate pe piata monetara interbancara), plus o marja ale carei limite oficialii CEC refuza sa le precizeze. Primaria Timisoara, spre exemplu, a primit o oferta din partea CEC pentru un credit ce urmeaza a fi contractat la o dobanda de 10%, potrivit directorului economic Adrian Bodo.

De altfel, daca in privinta marjelor de dobanda la creditele noi am gasit cateva banci dispuse sa ofere informatii clare (BRD, Volksbank si HVB), pentru dobanzile la vechile credite aflate inca in derulare ne-am lovit de un refuz aproape general.

Dobanzi la creditele in lei

pentru autoritati locale

• BRD: variabila - BUBOR la 1, 3, 6 sau 12 luni plus o marja cuprinsa intre 0,95% si 2,5%, in functie de risc si perioada de rambursare. In ultimii sase ani, BRD a acordat credite de peste 55 milioane de euro la peste 80 de autoritati locale, soldul actual fiind de 18 milioane de euro.

• HVB: variabila - BUBOR (la 3 sau

6 luni), plus o marja cuprinsa intre 1,75% si 2% pentru municipalitatile de prim rang si de maximum 4%

pentru alte tipuri de municipalitati.

• Volksbank: variabila in functie de evolutia BUBOR (in prezent la valori cuprinse intre 11% si 15%).

• Raiffeisen: dobanda variabila, bazate pe rata de referinta BUBOR, plus o marja neprecizata. Banca a acordat pana la finele anului 2004 credite de peste 35 milioane euro, valoarea medie a imprumuturilor solicitate de comunitati nedepasind 600.000 de euro.

• CEC: Din aprilie 2005, dobanda variabila, in functie de BUBOR la 1,3, 6, 9 luni, plus o marja neprecizata. La 30 aprilie 2005, CEC avea in sold 29

de credite, in valoare totala

de 54,33 miliarde de lei.

• BCR: dobanda variabila, in functie de BUBOR, sau de media BUBID/BUBOR, plus o marja neprecizata. BCR detine peste 75% din aceasta piata, anul

trecut creditele acordate insumand circa 6.000 miliarde de lei.