Zona balcanica a inregistrat cea mai mare crestere in domeniul microcreditelor, urmata de alte zone cu tari in curs de dezvoltare. In Occident, acestea sunt privite mai mult ca instrumente sociale
In Romania, portofoliul organizatiilor principale de microfinantare aproape s-a dublat, ca sume si numar de clienti, in ultimul an. Cresterea este mai mica in Europa occidentala, unde peste 80% din firmele mici au cel putin o linie de credit la banca. Explicatia o putem regasi in statele care se afla exact intre cele doua momente.
In Polonia, asa cum explica directorul Centrului de Microfinantare pentru Europa Centrala si de Est si Noile State Independente, Grzegorz Galusek, bancile se indreapta tot mai mult catre clientii mici, care pana acum nu aveau acces la acestea.
In plus, fondurile structurale UE si alte programe care ofera subventii de la stat fac concurenta serioasa micilor imprumuturi. In vechile state membre UE, institutiile non-bancare de finantare se axeaza tot mai mult pe partea sociala, "misiunea" lor fiind reducerea somajului.
Creditele clasice, pentru start in afaceri sau dezvoltarea micilor firme, incep sa fie suplimentate cu credite pentru persoane fizice, "folosite in scopul gasirii unei slujbe", explica Philippe Guichandut, directorul Europeran Microfinance Network.
Concluzia este ca formula actuala, de sprijin pentru micii intreprinzatori cu bani si consultanta, poate functiona foarte bine in urmatorii ani in Romania si in Balcani in general. O data cu integrarea in UE, avantul bancilor va fi puternic resimtit si la nivelul clientilor care nu au acum acces la credite de tip clasic.
La Conferinta Anuala Regionala a institutiilor din domeniu, de saptamana trecuta, au fost dezbatute tocmai posibilitatile de atragere de fonduri, dar si de identificare eficienta a publicului tinta. Spre exemplu, in Rusia nu exista o cerere estimata, in acest moment. In Romania, piata potentiala este estimata la 500 de milioane de dolari.
Potrivit Coalitiei de Microfinantare, pana acum, institutiile active pe piata romaneasca au acordat 9.000 de imprumuturi in valoare de aproximativ 36 de milioane de dolari. Ramane de vazut daca diferenta va fi asigurata tot de catre organizatii sau daca bancile vor mirosi oportunitati de extindere pe acest segment.
Cateva mii de euro si un sfat salveaza micile afaceri
In medie, micii intreprinzatori solicita imprumuturi de 3.000 de euro pentru servicii sau productie
Impulsul care sa-i ajute sa-si puna afacerea pe picioare sau sa o dezvolte le lipseste, de cele mai multe ori, intreprinzatorilor din provincie. In zonele unde activeaza organizatiile de microfinantare, acestia pot obtine sprijin financiar sau ajutor prin alte tipuri de servicii.
In comuna Ozun din Covasna, Zsolt Beres a primit trei imprumuturi, ultimul in valoare de 8.000 de euro, de la organizatia LAM (Landwirtschaft - Agricultura- Mezogazdasag), sprijinita de finantatori elvetieni. "Cu acesti bani am cumparat o combina agricola din Germania", spune Beres.
Combina respectiva este indispensabila pentru cultivarea celor 50 de hectare de pamant pe care Beres cultiva cartofi si sfecla de zahar. Afacerea lui Beres se desfasoara in cadrul asociatiei familiale. Rata dobanzii de 17% si termenele de plata nu par sa fie o problema, cea mai mare dificultate o repezinta lipsa pietelor de desfacere.
De aceea, intreprinzatorul a constatat ca este mai rentabil sa opereze o schema de barter pentru sfecla de zahar. Astfel, fermierul livreaza sfecla unei fabrici de zahar si primeste in schimb produsul final, pe care il vinde in magazinele proprii.
Desi trebuie sa faca rapoarte la fiecare sase luni si sa plateasca o dobanda de aproape 600 de euro trimestrial, proprietarul fermei de la Ozun este multumit de conditiile imprumutului contractat cu LAM.
Firma Praktikum este, potrivit directoarei acesteia, Eniko Gociman, singura din tara care se ocupa cu reconditionarea si curatarea pernelor si a pilotelor. Afacerea este destul de mica, sunt numai doi angajati, si compania functioneaza intr-un mic atelier din Brasov. Pe langa aceasta activitate, Praktikum se ocupa cu producerea de fete noi, cu specific traditional, pentru perne si pilote.
"Am aflat din ziar ca exista o organizatie, Integra, care se ocupa cu promovarea micilor afaceri. Am urmat niste cursuri, am mers la intalniri si am invatat cum sa procedez pentru a-mi pune pe picioare afacerea", spune Eniko Gociman. De finantare propriu-zisa, declara aceasta, nici n-a mai avut nevoie. Un mare ajutor l-a reprezentat faptul ca a avut acces la spatii de desfacere si la expozitii.
De acestea se ocupa aceeasi organizatie de microfinantare, al carei concept, de fapt, este ca anumite categorii de servicii sunt mult mai eficiente decat finantarile in sine. De exemplu, facilitarea colaborarii intre clienti. Astfel, produsele firmei Praktikum sunt expuse si la pensiunea agroturistica "The Country Hotel" din localitatea Harman, de langa Brasov.
Marcela Cosnean, clienta a aceleiasi organizatii, a fost sprijinita cu consultanta de catre Integra. "Este o pensiune cu specific traditional, unde vin cel mai des turisti straini si oameni de afaceri care se cazeaza la Brasov", explica Marcela Cosnean. Ea se ocupa personal de majoritatea problemelor in cadrul pensiunii, fiind ajutata de o persoana la curatenie.
Un alt tip de afacere sustinut cu finantare de la o institutie privata este cea a grupului de firme Tevero. "Avem activitati in domeniul industriei alimentare si turismului ecologic", spune Gheorghe Stanciu, directorul grupului de firme. Pentru a realiza un proiect ecologic, acesta a contractat un credit de aproximativ 4.000 de euro de la institutia Opportunity Microcredit Romania (OMRO).
Denumirea proiectului este "Promovarea vanatorii de imagini in Carpatii Romaniei".
Ideea este simpla: in cele doua zone in care firma are activitate va organiza excursii cu turisti straini care doresc sa fotografieze animale salbatice. "Vom organiza totul ca pentru o vanatoare reala, cu exceptia faptului ca, in loc de arma, "vanatorul" va avea un aparat de fotografiat", explica Stanciu.
Cu banii obtinuti, cele doua agentii de turism componente ale grupului Tevero au inceput activitatile de promovare. Zona tinta pentru proiect este rezervatia naturala de la Turbaria Mandra, langa Muntii Fagaras.
Marcela Cosnean detine o pensiune agroturistica in localitatea Harman, langa Brasov. Ea a beneficiat de consultanta din partea organizatiei Integra, care sprijina intreprinzatorii in primul rand prin crearea de parteneriate intre acestia.
Astfel, un alt client al organizatiei, firma Praktikum, a fost ajutata sa-si expuna produsele, lenjerie de pat lucrata in stil traditional, la pensiunea respectiva
Zslot Beres, din localitatea Ozun, judetul Covasna, a primit trei credite de la organizatia LAM pentru achizitionarea de utilaje agricole. El si-a imbunatatit productia de sfecla de zahar si cartofi, dar se confrunta cu problema pietelor de desfacere.
O alta institutie, Opportunity Microcredit, a finantat un grup de agentii de turism pentru promovarea unui proiect ecologic, in zona Muntilor Fagaras
Oferta si cererea cresc constant in Romania
Piata de microfinantare, spun specialistii, are un potential enorm in Romania. Ea este totusi foarte mica deocamdata, insa, in plina dezvoltare.
Intre 2003 si 2004, suma totala a imprumuturilor acordate in Romania a crescut cu peste un milion de dolari. Numarul de beneficiari ai institutiilor de microfinantare a crescut si el, cu 58%, insa era destul de mic, de numai 1.300 de clienti activi.
Dat fiind ca valoarea medie a unui imprumut este de 3.200 de euro, mai ridicat chiar decat in multe state UE, concluzia este ca oferta nu a coborat inca la nivelul celor mai "saraci" potentiali clienti. Institutiile de microfinantare sunt, in prezent, in numar de 15 si ele formeaza "Coalitia de Microfinantare".
Pe langa acestea, se mai adreseaza aproximativ aceluiasi segment, cu o prezenta firava, cooperativele de credit si o singura banca – ProCredit Bank. ProCredit are clienti in mare majoritate din zonele urbane, pe cand celelalte organizatii ajung in mediul rural. Perspectivele de dezvoltare sunt optimiste si la unii, si la ceilalti.
Spre exemplu, directorul filialei organizatiei Integra din Brasov, Eniko Malacea, spune ca programul se va extinde. "In curand, vom oferi sprijin pentru orice intreprinzator care doreste sa se dezvolte. Apoi, ii vom putea oferi primul imprumut, de aproximativ 2.500 de euro", explica Eniko Malacea.
De asemenea, organizatia planifica sa lanseze un brand denumit "ten senses", sub care micii intreprinzatori, clientii acesteia, sa isi comercializeze produsele. si CHF International Romania intentioneaza sa isi diversifice programele. Vor fi identificate acele sectoare in care micii intreprinzatori pot deveni competitivi si vor fi pregatiti pentru integrarea in Uniunea Europeana.
Cat priveste sursele din care organizatiile vor acorda imprumuturi, acestea tin de abilitatea fiecareia. Spre exemplu, in Rusia, cele mai eficiente finantari sunt sustinute prin programe internationale sau de la bugetul de stat, iar in UE, multe fonduri vin direct de la bancile private. Romania se situeaza, deocamdata, undeva la mijloc.
Instrument de business sau social?
De la est la vest, se schimba abordarea si cifrele vehiculate in industria de microfinantare
In Rusia, statul se implica serios in activitatea de microfinantare si oferta este bogata. Piata privata din Occident are dificultati in a-si redefini publicul-tinta.
In Rusia, asa cum explica Vladimir Pozdniakov, nu exista instrumente statistice bine dezvoltate pentru a masura cererea potentiala de microfinantare. Oferta este, insa, destul de bogata si, dat fiind ca institutiile au un numar de clienti in crestere, specialistii considera ca piata este in plina dezvoltare. Exista aici patru mari categorii de ofertanti.
Dintre acestia, organizatiile infiintate prin intermediul programelor internationale detin 80% din piata, potrivit estimarilor lui Pozdniakov, pentru regiunea Voronej. Ele iau fonduri atat de la bugetul de stat, cat si de la donori internationali. Cate cinci procente din piata sunt detinute de catre banci si cooperative de credit.
In fine, 15% din oferta de microcredite le detin fondurile speciale de stat. Pozdniakov colaboreaza, in calitate de consultant, pentru un astfel de fond finantat public. Institutia functioneaza de patru ani si, asa cum spune Pozdniakov, pana acum a finantat aproximativ 3.000 de firme; peste 90% din acestea sunt comercianti detailisti, urmand pe lista micile afaceri cu servicii.
Suma medie a imprumuturilor este de 1.000 de dolari, suma maxima este de 3.000 de dolari.
Catre partea centrala a Europei, in economiile care au luat avant considerabil de dezvoltare, precum Polonia, institutiile de microfinantare incep sa piarda teren. Fenomenul este observabil mai ales in noile state membre UE, unde o importanta infuzie de finantari a venit o data cu fondurile structurale.
"Pe langa aceasta, si bancile se indreapta catre clienti din ce in ce mai mici", spune Grzegorz Galusek, director executiv al Microfinance Centre for Central and Eastern Europe and the New Independent States.
In vestul Europei, mai exact in vechile state membre UE, microfinantarea este considerata mai degraba un instrument pentru combaterea somajului. "Numarul clientilor potentiali este greu de evaluat.
Fiind vorba despre finantari bazate pe rationamente de ordin social, putem spune ca ne adresam anumitor categorii defavorizate", spune Phillippe Guichandut, directorul European Microfinance Network din Franta. In general, la nivelul Uniunii Europene, cei care au nevoie de microfinantare sunt indrumati spre organizatiile din domeniu chiar de catre bancile care ii refuza.
"Pe langa banci, mai utilizam date de la centre specializate in resurse umane", mai spune Guichandut. In Franta, cea mai mare organizatie de microfinantare ofera in medie imprumuturi de 2.500 de euro si are un portofoliu de 26.000 de clienti.
Spania si Marea Britanie sunt considerate piete in crestere, pentru ca in aceste tari unele institutii de microcreditare combina oferta clasica cu imprumuturile pentru persoane fizice, considerate, de regula, imprumuturi de consum.
De asemenea, un fenomen destul de rar in tarile mai slab dezvoltate, potrivit expertului francez, microcreditele in UE se adreseaza in proportie mai mare de 50% firmelor aflate in faza de start-up.
