In sedinta de miercuri, executivul a adoptat Pachetul de Legi pentru reglementarea juridica a proprietatii si reforma in justitie, pentru care urmeaza sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului.

Pachetul de legi cuprinde prevederi referitoare la elaborarea si implementarea legislatiei privind restituirea proprietatii imobiliare, preluata in mod abuziv in perioada 6 martie - 22 decembrie 1989, restituirea proprietatilor funciare si incurajarea dezvoltarii agriculturii, si reforma justitiei.

Modificarea regimului proprietatii imobiliare

Principiile de baza ale pachetului de legi privind modificarea regimului proprietatii imobiliare sunt: regula restituirii in natura a tuturor imobilelor aflate in proprietatea statului la momentul adoptarii legii; acordarea de despagubiri juste si echitabile; interesele chiriasilor nu sunt afectate, cadrul legislativ privind protectia chiriasilor mentinandu-se integral.

Prin modificarea Legii 10/2001 s-a urmarit eliminarea exceptiilor de la restituire in natura, devenind astfel posibila restituirea imobilelor in care se afla sedii ale partidelor politice, ambasadelor, institutiilor publice. Pentru institutiile publice, si mai ales pentru scoli si spitale, se prevad termene de mentinere a destinatiei de pana la 5 ani.

Guvernul a demarat procedurile de identificare a finantarilor necesare pentru constructia de noi scoli, spitale, institutii publice, urmand ca lucrarile sa se finalizeze in cursul acestor termene.

Restituirea proprietatilor funciare

Restituirea proprietatilor funciare se va face, conform pachetului de legi adoptat de Guvern, pe urmatoarele principii: retrocedarea proprietatilor la nivelul anului 1945 pentru terenuri agricole si 1948 pentru terenuri forestiere; retrocedarea pe vechile amplasamente si doar ca exceptie pe alte amplasamente; retrocedarea in natura si doar ca exceptie oferirea de despagubiri.

Noutatile referitoare la proprietatile funciare sunt legate de reglementarea globala a proprietatii, introducerea de obligatii clare si sanctiuni pentru primari si membrii comisiilor de aplicare in cazul nerespectarii legii si infiintarea oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara in fiecare judet.

Reforma justitiei

Reforma justitiei se bazeaza pe citeva principii. Astfel, prin modificarile aduse Legii privind statutul magistratilor (nr. 303/2004), persoanele numite in functii de conducere se vor bucura de puteri sporite in selectarea echipei lor si in organizarea activitatii, dar, in acelasi timp, pot fi trase la raspundere pentru ineficienta institutiilor si management defectuos.

In cazul judecatorilor, presedintii si vicepresedintii de la curtile de apel, tribunale, judecatorii – sunt numiti in functiile de conducere de Consiliul Superior al Magistraturii pe baza unui concurs organizat de CSM, prin intermediul Institutului National al Magistraturii.

Pentru a pune in aplicare principiul responsabilitatii, care este in actuala legislatie, in mare masura, lipsit de continut, modificarile vizeaza, in cazul procurorilor, procedura de numire si revocare, adica exact subiectul care a suscitat extrem de multe controverse in rindul societatii civile.

Conform acestui pachet de legi, Procurorul General al Romaniei, Procurorul General al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii lor si sefii de sectii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie, vor fi numiti pentru un mandat de 3 ani (cu posibilitatea reinvestirii o singura data) de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrul justitiei, cu avizul CSM.

Executivul sustine ca aceasta procedura este conforma cu procedura de numire din alte state membre ale Uniunii Europene.

Revocarea va fi, de asemenea, dispusa de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza unor criterii obiective de evaluare. Aceasta procedura va inlocui procedura existenta conform careia revocarea poate fi dispusa doar in situatia in care s-a aplicat sanctiunea disciplinara a „revocarii".

Procurorii generali si adjunctii acestora de la parchetele care functioneaza pe langa curtile de apel, tribunale si judecatorii sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii in urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.

Raportul anual prezentat Ministrului Justitiei de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie - prevazut in modificarile la Legea privind organizarea judiciara (nr. 304/2004) - va fi baza evaluarii eficientei manageriale a celor doua institutii si a conducatorilor lor.

Ministrul Justitiei va prezenta raportul in Parlament, creandu-se posibilitatea dezbaterilor publice asupra eficientei manageriale/rezultatelor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie. Raportul va fi prezentat, de asemenea, Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru a asigura promovarea si numirea in functii de conducere pe criterii de competenta a fost redusa vechimea necesara.

Incompatibilitatile si interdictiile pentru judecatori si procurori au fost completate cu dispozitii privind obligatia de a da declaratii anuale, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti ai serviciilor de informatii si nici informatori sau colaboratori ai acestora.

O conditie initiala pentru numirea in functii de conducere este si depunerea unei declaratii privind necolaborarea cu fosta securitate si a unei declaratii de interese. Inainte de numirea in functia de conducere a judecatorilor si procurorilor, CSM va solicita o verificare a acestora de catre CNSAS.

O alta modificare vizeaza eliminarea posibilitatii ramanerii in functie dupa implinirea varstei de pensionare.

In privinta Legii nr. 304/ 2004 privind organizarea judiciara, principalele modificari urmaresc asigurarea unei independente reale a procurorilor in activitatea de urmarire penala, in adoptarea solutiilor si in cursul dezbaterilor judecatoresti.

Pentru aplicarea acestor principii, procurorii pot contesta in fata Consiliului Superior al Magistraturii actiunile procurorilor ierarhic superiori, daca acestia intervin, in orice forma, in cursul urmaririi penale sau in procesul adoptarii solutiilor.

De asemenea, modificarile propuse stabilesc reguli clare pentru distribuirea aleatorie a cauzelor catre judecatori si pentru continuitatea completelor.

Procurorii-sefi nu vor mai putea redistribui dosarele altor procurori, decat in cazuri expres si limitativ prevazute de lege, existand posibilitatea procurorului in cauza de a contesta la Consiliul Superior al Magistraturii masura luata de procurorul ierarhic superior.

Proiectul subliniaza principiul specializarii judecatorilor, prin stabilirea obligatiei de a crea sectii sau complete specializate in cadrul judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel.

Principalele modificari ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii vizeaza permanentizarea functiei de membru al CSM. In consecinta, au fost introduse noi incompatibilitati, printre care si aceea dintre functiile de conducere din cadrul instantelor si parchetelor si calitatea de membru al CSM.

Functia de conducere inceteaza de drept la data la care judecatorul sau procurorul devine membru al CSM.

De asemenea, nu vor putea fi alesi membri ai CSM judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.

Proiectul introduce obligatia pentru Consiliul Superior al Magistraturii de a prezenta anual Parlamentului un raport privind propria sa activitate, cat si un raport privind starea justitiei.