Privind turma politicienilor transpirati, dind navala la tirgul de carte Bookarest sa se adape din discursurile presedintelui Ion Iliescu trase intre coperti, mi-am amintit o fraza a raposatului Nicolae Velea: „Zici cultura, zici alergatura!"

Popi in civil, deputati, academicieni, generali, piscotari si ministrese au smuls pur si simplu din mina pacientului inzdravenit noua caramida, pe care acesta si-a adaugat-o la mausoleul livresc, biziit, de cinspe ani incoace, de musca notorietatii.

Insusi Miki Spaga, lovit de betia lecturii pe trecerea de pietoni, suridea cu doua exemplare din Cultura romaneasca si identitate europeana la sin – unul de citit dimineata, la micul dejun, si altul seara, inainte de culcare.

Daca trei baieti cu sirme-n urechi n-ar fi stat tot timpul cu ochii pe butelie, cel mai iubit dintre autori ar fi fost mincat cu lingurita de pofticioasele cucoane pe care ne-am obisnuit sa le vedem ori de cite ori cometa social-democratiei apare in public.

Desi autorlicul e o boala foarte grea, din fericire n-a omorit inca pe nimeni.

Dovada seninatatea cu care Ion Iliescu le oferea autografe chiar si negrilor de pe plantatia de la Cotroceni. Adica fostilor sai consilieri, care i-au pritocit discursurile oficiale, poreclite acum, de catre inlacrimatul acad. Razvan Theodorescu, „eseurile unui spirit universal".