Daca UE va adopta propunerea ministrului suedez al justitiei, Thomas Bodström (foto), referitoare la arhivarea pe termen lung a informatiilor electronice, supravegherea totala a vietii cetatenilor va deveni in curind o realitate, noteaza publicatia suedeza Expressen, in numarul din 6 iunie.

Motiunea demnitarului suedez, sustinuta si de ministrii de justitie ai Frantei, Spaniei si Irlandei, are 7 puncte principale:

1. Arhivarea informatiei electronice.

Operatorii de telefonie si internet vor fi obligati sa pastreze cel putin trei ani orice informatie privind traficul electronic (la cine suni, cui trimiti sms, e-mail, ce pagini internet vizitezi etc.).

2. Perchezitii secrete la domiciliu.

Politia secreta poate efectua perchezitii domiciliare secrete si confisca obiecte. Acelasi drepturi le va avea si politia obisnuita, in cazul infractiunilor grave.

3. Ascultarea "preventiva" a convorbirilor telefonice.

Politia va putea asculta convorbiri telefonice chiar daca nu s-a savirsit nici o infractiune, dar considera ca exista un asemenea risc.

4. Informatiile pot fi utilizate si "colateral".

Informatiile rezultate in urma interceptarii convorbirilor telofonice ori a corespondentei electronice, pot fi folosite de autoritati si in alte cauze decit cele pentru care au fost utilizate initial.

5. Interceptarea convorbirilor si a corespondentei persoanelor NESUSPECTATE (subl. ns.) de savirsirea vreunei infractiuni, daca politia considera de interes acest lucru.

6. Prelevarea de probe ADN de la persoane, fara conditionarile actuale. Cu alte cuvinte, impotriva vointei persoanei.

7. Posibilitati sporite pentru organele de politie, de a lucra sub identitate falsa si de a depune marturie in fata instantei de judecata sub date de identitate false.

Thomas Bodström sustine ca deja operatorii de telefonie si internet arhiveaza informatii electronice la solicitarea politiei si ca este de preferat sa existe o reglementare legala in acest sens.

Pär Ström, inginer, scriitor si consultant IT foarte cunoscut in Suedia, editor al publicatiei "Big Brother Bulletin", sustine ca aceasta propunere reflecta o "atitudine isterica" in combaterea cu orice pret a criminalitatii, si ca reprezinta o violare grosolana a vietii private.

In plus, informatiile pot ajunge si in alte miini, putind fi folosite in scopuri necurate – spre exemplu, santaj. Exista dovezi ca autoritatile nu pot garanta securitatea unei astfel de baze de date.