Motivele reale ale «Nu»-ului european

de     Capital
Miercuri, 8 iunie 2005, 0:00



Romanii s-au trezit, fara voia lor, actori cu rol secundar intr-o piesa jucata la mii de kilometri distanta. Lupta pentru adoptarea Constitutiei Europene, care se anunta ca o disputa de idei si principii, a coborat la nivelul strazii si a ajuns sa ne implice direct. Oficialii de la Bruxelles si din capitalele europene incearca sa nu se arate descurajati.

Insa e clar pentru toata lumea ca votul francezilor si al olandezilor le-a dat dureri de cap.

Dupa ani de zile in care nimeni nu i-a intrebat cum vad viitorul, cetatenii a doua dintre cele mai entuziaste state membre au decis ca e momentul sa apese putin pe franele trenului cu 25 de vagoane al Uniunii Europene.

A fost, evident, si un vot anti-guvernamental, insa nemultumirile legate de somaj, imigratia scapata de sub control, cresterea economica modesta ori planificatele reduceri de drepturi pentru angajati au o legatura directa si cu politicile europene.

Mai rau, o buna parte a alegatorilor au pus semnul egal intre Constitutie si extinderea UE si au vrut, astfel, sa spuna nu tarilor care asteapta la usa Uniunii. Reactia cea mai dura a fost legata de posibila aderare a Turciei, insa si integrarea noastra si a bulgarilor are o parte din „vina".

Romania este vazuta de multi ca un nou izvor de probleme intr-o Uniune si asa pusa sub semnul intrebarii.

Astfel incat data de 1 ianuarie 2007 ca inceput al statutului nostru de membru in clubul european e din ce in ce mai improbabila. Asta in ciuda declaratiilor incurajatoare ale unor inalti oficiali de la Bruxelles. Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, a cerut statelor UE sa respecte tratatele de aderare semnate cu Romania si Bulgaria si sa inceapa negocierile de aderare cu Turcia.

„Provin dintr-o cultura unde cuvantul dat si intelegerile sunt respectate", a declarat el. Altii sunt chiar si mai optimisti si cred ca nu exista nici un risc pentru Romania, dupa rezultatele refendumurilor din Olanda si Franta. „Votul impotriva Constitutiei nu este relevant pentru aderarea Romaniei. Anul 2007, ca data pentru integrare ramane valabil. Romanii nu au de ce sa se teama.

Sunt convinsa ca nu va exista nici o amanare", spune baroneasa Emma Nicholson, fost raportor al Parlamantului european pentru Romania si fin observator al politicii de la Bruxelles. Baroneasa nu are cuvinte de lauda la adresa tratatului constitutional: „Ii felicit pe francezi si olandezi pentru ca au votat impotriva creerii unor structuri nedemocratice."

Stele verzi pe drapelul Uniunii Europene

Votul negativ primit de Constitutia Europeana la referendumurile recente din Franta si Olanda este, fara indoiala, o lovitura puternica data constructiei europene. Interesante sunt motivele pentru care a picat Constitutia in Franta.

Conform unui sondaj citat de Centrul pentru Reforma Europeana din Londra, dintre cei care au votat „nu" (au fost posibile mai multe variante de raspuns pentru fiecare respondent), 46% s-au temut de somaj. Teama de somaj in Franta este conjuncturala (somajul a ajuns la 10%) si nu are de fapt nici o legatura cu Constitutia Europeana.

Eventuala relocare a investitorilor din Franta catre Europa de Est ori s-a produs deja, in industrii intensive in forta de munca ieftina, ori se va produce, indiferent de Constitutia Europeana. Imigratia masiva din Est a luat de asemenea niste locuri de munca, dar in general este vorba fie de cele foarte prost platite, fie de cele din industria de IT.

Adevarul este ca Franta, ca si Olanda de altfel, a vazut in acest referendum o rara posibilitate de a amenda elitele politice europene care au avansat cu integrarea europeana prea mult fara sa se mai consulte si cu popoarele lor. Uniunea Europeana a fost acuzata de mult timp de deficit democratic, si acest lucru a fost vizibil si in ultimii 15 ani.

Tratatul de la Maastricht, de exemplu, nu a fost supus referendumului in Germania, pentru ca nu ar fi trecut niciodata, nemtii neagreand renuntarea la marca germana in favoarea euro. Acelasi tratat a trecut la limita in Franta in 1992 (cu 50,3% din voturi pentru), prilej de speculatii la acea vreme privind corectitudinea votului. Olanda nu a mai avut un referendum de 200 de ani.

Tratatul de la Nisa din 2001, ultimul al UE inainte de Constitutia Europeana, a fost supus referendumului intr-o singura tara din cele 15 membre ale Uniunii la acea vreme. Si in acea tara, Irlanda, tratatul a picat la primul referendum, fiind nevoie sa se organizeze alt referendum, dupa ceva timp, si dupa o mai buna campanie de informare.

Votand contra Constitutiei Europene, francezii, olandezii si poate si alti europeni amendeaza de fapt deficitul democratic din UE. Ironic, ei fac asta tocmai impotriva unei constitutii care dadea Parlamentului European (deci cetatenilor care aleg) mai multa putere.

Este victoria democratiei asupra birocratiei, este victoria preocuparilor stringente asupra proiectelor de viitor, este victoria statului national contra statului supranational. Nu ma pronunt daca aceste victorii erau necesare, nici daca ele sunt temporare sau de durata. Ma intereseaza deocamdata doar consecintele lor imediate.

In plan politic, este clar ca Uniunea va trebui sa se intoarca mai des cu fata la cetateni. Sa nu faca prea multi pasi inainte fara a consulta si populatia. Tot in plan politic, extinderea Uniunii cu Romania si Bulgaria nu are de ce sa fie oprita. Nu Constitutia consfintea aceasta extindere, ci Tratatul de la Nisa, ratificat si aflat in vigoare.

Tot acolo se prevad si aranjamentele institutionale necesare, privind ponderea voturilor din Consiliu si a membrilor din Parlament. Tratatul Consolidat al UE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, din 24.12.2002, vorbeste clar despre Uniunea celor 27 de tari. Ce-i drept, extinderea de dupa Romania si Bulgaria va avea probabil de suferit.

Turcia, Croatia, Macedonia, Ucraina sau Moldova, tari cu aspiratii europene, vor avea destul de mult de asteptat. Probabil, cel putin o generatie. In plan economic, scaderea euro va duce la cresterea dobanzilor in zona euro. Inevitabil, aceasta va fi un semnal prost pentru tarile cu risc mai mare decat zona euro.

Capitalurile speculative vor fi tentate sa fuga din Romania, de exemplu, pentru ca randamentul plasamentelor in zona euro creste. De asemenea, va fi probabil nevoie de o interventie si mai masiva a BNR pentru a stopa tendinta de apreciere a leului (pe fondul scaderii euro) si a limita deficitul extern. Efectele negative vor fi mai mari in Bulgaria, unde leva e legata de euro.

Zona euro, in mod paradoxal, ar putea sa beneficieze de pe urma votului negativ, crescand competitivitatea exporturilor (prin deprecierea euro) si atragand mai multe investitii. Pana la urma, somajul ar putea scadea chiar si in Franta, daca trendul acesta ar continua cateva luni.

Iar Constitutia, in forma actuala sau intr-o forma modificata, va putea trece atunci cand Europa se va afla pe val, din punctul de vedere al cresterii economice.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


113 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by