Parchetul General a anuntat ieri, printr-un comunicat de presa, ca Hayssam Omar a avut dosar penal inca din 2003, asa cum a indicat cotidianul "Averea", in articolul "Procurorul Corina Gheorghisan i-a tinut spatele lui Hayssam".
Ieri, Parchetul General a informat ca in aprilie anul acesta a cerut instantei de judecata un mandat de arestare pentru dosarul... 275/P/2003. Adica, Parchetul s-a trezit dupa doi ani ca are un dosar in care Omar era acuzat de crima organizata, de spalare de bani, de export ilegal de valuta de zeci de milioane de lei.
Acest mic amanunt l-a anuntat dupa ce a povestit, pe trei pagini, cat de mult a muncit din luna mai 2005 si pana acum, ca sa-l dovedeasca pe Omar. Cu toate ca a avut mura-n-gura informatii inca din 2003, dar pe care le-a aruncat prin sertare. A fost nevoie ca trei jurnalisti sa fie rapiti in Irak, la ordinul lui Omar, ca Parchetul General sa inceapa anchetarea acestuia.
Din "romanul" muncii sale, rezulta ca Parchetul a inceput anchetarea penala pentru infractiuni economice savarsite de Omar abia in luna mai, anul acesta, in urma autodenuntului unui cetatean de origine araba, la care s-au adaugat informatiile primite de la directia de informatii a Ministerului de Interne, condusa de Virgil Ardelean.
Parchetul nu explica de ce nu a facut nici o miscare in dosarul din 2003 al lui Hayssam Omar.
Reconstituim noi ce a evitat sa spuna Parchetul.
Prima plangere penala impotriva lui Hayssam Omar a fost depusa la Parchet in 6 noiembrie 2002, si nu in luna mai 2004, asa cum a anuntat ieri Parchetul General. Plangerea din 2002 a fost facuta de catre Mihail Istrate, un fost partener de afaceri al lui Omar, care reclama un prejudiciu de peste 10 miliarde de lei.
Pentru ca nu se facea nimic in dosar, Mihai Istrate a revenit cu o alta plangere in data de 30 martie 2003, plangere in care sunt indicate infractiunile savarsite de Omar, datele sale de identificare, numerele de telefon la care poate fi gasit. Si pe care Parchetul putea sa le intercepteze, daca voia cu adevarat sa faca ancheta. Acest dosar a capatat numarul 275/P/2003.
Procurorul general Ilie Botos nu explica de ce Omar nu a fost anchetat in 2003.
Dosarul a fost plimbat de la Slobozia la Parchetul General, care l-a trimis apoi la IPJ Buzau, adica exact in fieful lui Omar, patronat atunci de prefectul PSD de Buzau, Ion Vasile, dupa cum ne-a declarat victima Mihai Istrate.
"Am avut atunci doua convorbiri dure cu procurorul sef George Muscalu, de la Parchetul General, in care i-am repetat toate infractiunile de care se face vinovat Omar Hayssam, inclusiv cele de crima organizata, spalare de bani, scoaterea din Romania a zeci de milioane de dolari. Si atunci, Muscalu a spus ca o se se ocupe intens de acest caz.
Si s-a ocupat atat de intens incat s-a ajuns ca Omar sa faca de ras Romania cu simulacrul de rapire, datorita incompetentei si relei credinte a Politiei si a Parchetului General" a afirmat Istrate.
In plangerile sale, Istrate a indicat numele, adresele si numerele de telefon ale subordonatilor lui Omar, prin semnaturile carora se comiteau ilegalitatile. De asemenea, Mihai Istrate a indicat si alte victime ale inselaciunilor lui Omar, cu numere de telefon si adrese.
Ultima plangere facuta de Istrate era adresata procurorului general Ilie Botos, cu mentiunea "in atentia doamnei procuror Corina Gheorghisan". Si le dadea mura-n gura toate indiciile, Parchetul nu a facut nici o ancheta.
Procurorii Gheorghe Muscalu si Corina Gheorghisan l-au protejat pe Omar.
Doamna procuror Gheorghisan nu a fost curioasa sa afle ce declara victimele si nici ce spun functionarii lui Omar, obligati sa semneze falsuri pentru returnari ilegale de TVA sau sa devina patroni-paravan la firmele fantoma ale lui Omar. Procurorul Corina Gheorghisan nu l-a deranjat cu audierile pe Omar.
Doamna procuror, sefii ei -procurorul sef George Muscalu si procurorul general al Romaniei, Ilie Botos - nu au fost interesati nici de afirmatii grave din plangerea lui Istrate.
In finalul plangerii sale, victima Mihai Istrate a cerut protectia Parchetului. In loc de protectie, Parchetul i-a aruncat documentele in fisete, de unde le-a scos abia dupa rapirea in Irak a jurnalistilor Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci, Ovidiu Ohanesian.
Jurnalul National: Parchet - "Omar Hayssam era in consemn din ianuarie"
Parchetul General a comunicat ieri conditiile in care Omar Hayssam a fost dat in consemn la frontiera.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ieri conditiile in care Omar Hayssam (foto) a fost interceptat si in cele din urma dat in consemn la frontiera, initial la sfarsitul lui 2004 pentru 90 de zile si apoi, pe o perioada nelimitata, incepand cu 28 ianuarie 2005.
Dosarul 276/P/2004 in care Omar Hyssam este cercetat pentru infractiuni economico - financiare, s-a constituit ca urmare a denuntului formulat de un cetatean de origine araba in luna mai 2004, sustine Parchetul General.
Denuntatorul a indicat existenta unei grupari de crima organizata in materie economica constituita din cetateni de origine araba si romana ce desfasurau activitati ilicite, constand in acte de evaziune fiscala, inselaciune si spalare de bani prin firme apartinand grupului Manhattan.
SPERIAT. Potrivit comunicatului, la 22 octombrie 2004, procurorii au obtinut de la Tribunalul Bucuresti autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice pentru o parte din membrii gruparii. Ulterior, la inceputul lui noiembrie 2004 a fost inceputa urmarirea penala fata de suspecti, inclusiv fata de Omar Hayssam.
Procurorii sustin ca tot atunci au mai primit o informatie importanta de la ofiterii de politie, potrivit careia Omar "este speriat de ancheta declansata impotriva sa si ca ar intentiona sa paraseasca tara." Anchetatorii au solicitat in aceste conditii primul consemn la frontiera pe numele sirianului, pe o perioada de 90 de zile.
Politia de Frontiera trebuia in baza acestei cereri sa il instiinteze pe procuror imediat ce Omar Hayssam s-ar fi prezentat la orice punct de frontiera, "urmand a se lua masurile pe care le apreciaza ca oportune la momentul respectiv", se arata in comunicat.
Pentru aceleasi considerente, la 28 ianuarie 2005, anchetatorii lui Omar au cerut un al doilea consemn pe numele sirianului, de data aceasta pe o perioada nelimitata de timp.
"De altfel, din analiza unor convorbiri telefonice purtate de Omar Hayssam in luna martie 2005, cu diverse persoane necunoscute, s-a constatat ca preocuparea principala a acestuia era ridicarea consemnului la frontiera, aceeasi preocupare avand-o si dupa rapirea ziaristilor, pana la arestarea sa" sustine Parchetul General.
"SCUTIRE MEDICALA". De asemenea, procurorii sustin ca pe baza unor informatii potrivit carora sirianul "intentioneaza sa obtina documente medicale care sa-l exonereze de raspundere penala" au solicitat instantei o noua autorizare pentru interceptarea convorbirilor telefonice fata de acesta si alti cinci membri ai grupului.
Autorizatia cu pricina a si fost primita si apoi prelungita pana la sfarsitul lunii martie 2005. Din comunicatul Parchetului reiese astfel ca discutiile telefonice purtate de Hayssam inainte si dupa rapirea jurnalistilor au fost inregistrate. La fel si telefoanele in care i s-a cerut presupusa rascumparare de 4 milioane de dolari.
Cu toate acestea sirianul a fost arestat abia dupa o saptamana, pentru infractiuni economice, iar pentru rapirea jurnalistilor mult mai tarziu, adica la 25 mai 2005.
