Intr-o tara normala, un individ banuit ca traieste in concubinaj cu domnisoara Alcaida, filat, ascultat si gidilat la conturi de catre serviciile secrete cativa ani la rand, n-ar putea scoate pe sestache prin vama nici macar o carpeta cu Rapirea din Serai, d’apai sa teasa un macat cu tema
asemanatoare pe lungimea distantei dintre Bucuresti si Bagdad.
La noi, insa, totu-i cu putinta, dovada ca baietii care au dormit in timpul plantonului, bagindu-si vata in urechi taman cind Hayssam si Munaf puneau la cale imbirligatura cu jurnalistii, fost-au scosi la serbarea de gala din final drept eroi ai muncii capitaliste.
Probabil ca nimeni nu l-a luat in serios pe Traian Basescu, inainte de alegeri, cind afirma ca-i va impusca cu propria sa mina pe ministrii corupti.
Dar, macar acolo, un cap in gura sau un sut in tirtita fostilor dulai de paza ai lui nea Ion, ce produc purici, nu gluma, pe coridoarele secrete ale Cotrocenilor, tot ne-am fi asteptat sa vedem.
Cind colo, marinarul cel rau a devenit duios, exact in zona in care de obicei se rup scaune si se sparg mese.
Invers decit se intimpla in filmele western, clientii locantei sunt toti la locurile lor, chelnerii isi numara linistiti bacsisul, numai pianistul pare in plus, fiindca seful nu prea are ureche muzicala.
Sucarit pe presa ticalosita, ce se substituie, carevasazica, sistemului, lui nenea i s-a pus mai nou pata pe medicii care au constatat ca Hayssam e plecat putin cu pluta.
Daca Emil Constantinescu a miorlait la final de mandat ca a fost invins de fosta securitate, Basescu are acum ocazia sa se dea si el martir, din pricina unor jurnalisti si a unor doctori opaci la indicatiile sale.
