Bancile romanesti nu s-au inghesuit sa crediteze afaceri in agricultura, temandu-se de riscurile pe care ar fi trebuit sa si le asume. Pe partea lor, fermierii n-au bani si depind intr-o prea mare masura de natura. Companiile de asigurari au ezitarile lor.

Solutia finantarii afacerilor in agricultura ar putea fi aparitia unui fond de garantare a creditelor acordate fermierilor sI taranilor cu mici afaceri.

Ieri, Senatul a adoptat Legea investitiilor in agricultura, cu sanse de trecere si prin Camera Deputatilor pana la finalul acestei sesiuni, sustin oficialii Ministerului Agriculturii. O data aprobata, legea ar da posibilitatea garantarii de catre stat a creditelor contractate de agricultori de la banci.

Desi Romania dispune de teren agricol bun si beneficiaza de fonduri nerambursabile europene considerabile, performantele economice ale acestui sector sunt dezastruoase. Motivul - lipsa banilor. O afacere in agricultura ar putea fi finantata cu bani europeni. Intr-un scenariu optimist, in care un fermier face un proiect, il depune la SAPARD si dosarul sau este acceptat, apar totusi probleme.

SAPARD solicita o cofinantare de 50% si, in plus, va plati banii numai dupa efectuarea fiecarei lucrari, pe factura doveditoare.

Cine nu are jumatate din suma nu are ce face cu aprobarea. Acesta este motivul pentru care, de altfel, fondurile alocate prin Sapard, cu destinatia "Investitii in exploatatii agricole", au fost cheltuie pana in luna martie a acestui an doar in proportie de 15 la suta.

Lipsa surselor de co-finantare si reticenta bancilor in ceea ce priveste acordarea de credite agricole contribuie la gradul redus de dezvoltare a agriculturii in tara noastra.

Guvernul a decis, in acest sens, sa usureze accesul la credite pentru producatorii agricoli, garantand pentru acestia sau permitandu-le garantarea sumelor imprumutate cu active viitoare si proprietati.

In prezent, aproape nici o banca din Romania nu acorda credite agricole doar pe baza garantarii cu proprietati (terenuri agricole si cladiri aferente), ele solicitand si documente financiare care sa ateste profitul inregistrat in ultimele trei luni.

Oficialii ministerului estimeaza ca anul acesta valoarea Fondului pentru creditarea agriculturii ar putea fi de numai 300 miliarde lei, ceva mai 10 milioane euro.

Ministrul Gheorghe Flutur se va bate pentru obtinerea unor sume mai mari, crede purtatorul de cuvant al Ministerului Agriculturii, Adrian Tibu. Pentru anul viitor, oficialii spera ca banii sa fie mai multi, deoarece sumele necheltuite anul acesta, rambursarile si dobanzile platite de beneficiari vor intra in bugetul Fondului, sustine Tibu.

In 2006, Fondul pentru garantarea creditelor agricole ar putea atinge 1.000 de miliarde de lei, a estimat Tibu.

O alta mare problema pe care o ridica legea elaborata de Ministerul Agriculturii este aceea ca ea nu se adreseaza gospodariilor agricole de subzistenta si celor de semisubzistenta, care detin aproximativ 80% din terenul agricol din Romania si au cel mai urgent nevoie de ajutor.

Potrivit unor specialisti, scopul initial al legii era tocmai acesta, de a a-i ajuta tocmai pe micii proprietari sa se dezvolte pentru a nu mai produce bunuri pentru autoconsum, ci a se putea lansa si pe piata, devenind mici fermieri.

Potrivit estimarilor acestora, ar fi fost nevoie de mai multi bani, aproximativ 1.600 de miliarde de lei, sume destinate exclusiv garantarii pentru micile gospodarii de subzistenta. Alte 900-1.200 miliarde de lei ar fi trebuit sa fie puse la dispozitia fermierilor care deja opereaza pe piata, pentru a finanta afacerile acestora.

Legea investitiilor in agricultura se adreseaza insa in special societatilor agricole private si celor comerciale cu capital privat, care ar putea fi preferate de institutiile de creditare care vor pastori, dupa castigarea unei licitatii organizate de minister, Fondul.

Purtatorul de cuvant al ministerului, Adrian Tibu a explicat ca gospodariile de subzistenta au capacitate destul de mica de absorbtie si de rambursare, ca urmare a productivitatii scazute a acestora.

"Exista cateva cai prin care vom putea sa micsoram procentul urias de mare al acestui tip de gospodarii: prima este renta viagera pe care persoanele de peste 62 de ani o vor incasa anual in cazul in care isi vor vinde terenul, iar a doua, acest credit, prin care unele dintre respectivele gospodarii sa se capitalizeze si sa devina ferme", ne-a declarat Tibu.

Avantajele Legii creditului agricol

Statul va garanta o parte din imprumuturile pe care agricultorii le pot contracta de bancile comerciale. In plus este permisa si garantarea cu active viitoare, cu terenuri, animale si instalatii.

Termenele de rambursare a creditelor si de plata a dobanzilor aferente se stabilesc intre imprumutat si creditor, in functie de destinatia creditului si perioada de valorificare a productiei obtinute din investitia creditata, in limita termenului maxim de acordare, de zece ani.

Pentru a facilita accesul la credite, fermierii, beneficiari ai garantarii, vor primi consultanta de firme specializate in alcatuirea dosarelor de imprumut. Legea precizeaza ca bancile comerciale vor plati un comision de pana la trei la suta valoarea creditului pe care urmeaza sa-l acorde fermierului, pentru a acoperi costul intocmirii documentatiei necesare obtinerii finantarii.