Romanii cad in plasa „Caritas"-urilor virtuale

de Andi Laslau     Evenimentul Zilei
Duminică, 12 iunie 2005, 0:00



Mirajele imbogatirii peste noapte, fara prea multa munca, i-au atras dintotdeauna pe romani. Satui de haine second-hand, venit minim pe economie sau ajutoare de somaj, multi ajung sa actioneze irational si sa-si dea ultimul banut primului escroc care le promite cistiguri fara munca. Caritas, Gerald, Delphin sau SAFI sint doar citeva dintre experientele amare ale ultimilor 15 ani.

Ultima gaselnita a teparilor exploateaza naivitatea amatorilor de cistiguri fabuloase prin intermediul Internetului.

„Cistigati bani multi - 450.000 de euro in patru luni!". Acesta este sloganul unui site in limba romana care nu poate trece neobservat de majoritatea utilizatorilor de Internet din Romania. Pagina web apartine unei firme-fantoma cu numele Platinum Communication Company - Romania (Platinum CC) si are mai multe adrese de Internet, toate plasate pe servere din afara tarii.

Care-i smecheria?

Cei care intra in „sistem" trebuie sa cumpere sapte e-books (n.r. - carti electronice) pe urmatoarele teme: Internet, publicitate auto, testare de produse, moda, biotehnologie, bursa si export de tigari. Fiecare dintre acestea costa cinci euro bucata, iar plata se face printr-o banca virtuala sau trimitind bancnote in plic pe o adresa din Germania.

Platinum CC promite in schimb cistiguri de 300 euro pe luna ca donator de sperma sau 900 euro ca donatoare de placenta, 300 euro lunar pentru a conduce o masina cu reclame pe caroserie si pina la 2.000 euro pe luna pentru a trimite tigari in comunitatea europeana.

Chiar daca persoanele interesate respecta cu constiinciozitate instructiunile de pe site si platesc sumele cerute, nu ajung niciodata sa cistige banii promisi. „Clientii" se aleg cu o paguba in bugetul propriu, insa afaceristii din spatele site-ului isi rotunjesc veniturile fara a plati vreo taxa catre Fisc.

Firma-fantoma cu iz de companie serioasa

Pe site-ul http://www.platinum.de.md, firma-fantoma se recomanda in limba romana ca fiind „cea mai mare agentura pe plan mondial, mediatoare de prestari servicii", cu sediul in Berlin. Platinum CC sustine ca s-a format acum 4 ani „dintr-un conglomerat de firme internationale cu interese comune, avind acum 17.000 de angajati si un venit anual de 1,37 miliarde euro (2004)".

In prezentare se mai spune ca firma are peste 1.603 de clienti persoane fizice in Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia si Estonia, dar si brand-uri consacrate pe plan mondial precum Daimler-Chrysler, BMV, VW, Microsoft, Biogen, McDonald’s, L’Oreal, Vodafone, Intel, Motorola etc. Platinum CC se mai lauda cu 67.000 de parteneri pe tot globul, printre care si multe nume cunoscute.

Site-uri plutitoare

Desi vrea sa para o firma serioasa, la o studiere mai atenta a site-ului pot aparea mai multe semne de intrebare. In ciuda cifrei de afaceri fabuloase, Platinum CC nu are un site profesional si un domeniu de Internet european, ci foloseste adrese de e-mail gratuite, de genul platinum_europa@yahoo.com".

Pe site nu exista adrese, numere de telefon si persoane de contact, singurele modalitati de contact fiind adresele e-mail. Gazda site-urilor Platinum isi are sediul in Pitcairn, o insula minuscula din Oceanul Pacific, cu doar 40 de locuitori.

Mai mult, pentru a duce utilizatorii in deruta, site-ul are mai multe „mirror"-uri (n.r. - pagini identice), pe domenii din insula amintita (.pn) si din Republica Moldova (.md).

Sigle copiate de pe Internet

Nu doar site-ul „filialei" din Romania are lucruri batatoare la ochi, ci si cel al „firmei-mama" din Germania. De la prima vedere se poate constata ca si acesta este realizat intr-un stil amator, cu grafica copiata de pe alte site-uri. Textele de prezentare sint scrise intr-o limba germana combinata cu engleza, fiind pline de greseli gramaticale.

La toate acestea se adauga lista de „clienti" si „parteneri" fictivi din lumea intreaga, printre care Ministerul Mediului si Ministerul Educatiei din Germania, ale caror site-uri nu ofera nici un fel de referinte despre Platinum CC sau despre existenta unor relatii contractuale cu aceasta.

MCTI nu poate aplica sanctiuni

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) nu poate aplica sanctiuni, intrucit site-urile sint inregistrate in alte tari si nu intra sub incidenta Legii 365/2002, privind comertul electronic.

In bazele de date a Ministerului Finantelor Publice si ale Registrului Comertului nu exista nici o firma cu numele Platinum Communication & Business Management Romania. Firma nu figureaza nici in Germania, acolo unde sustine ca are sediul oficial.

Cum va puteti feri

Pentru cei ce se considera victimele unei fraude informatice, trebuie sa stie ca pot sesiza autoritatile pe site-ul www.eFrauda.ro creat de MCTI. Plingerile sint directionate la DGCCOA sau la Parchetul Inaltei Curtii de Casatie si Justitie. Pe portal pot fi gasite si sfaturi pentru a nu deveni victimele unor activitati ilegale.

• Nu judecati dupa aparente. Oricit de profesional realizat ar fi un site web, nu inseamna ca ofera si garantii.
• Fiti atenti la datele personale pe care le furnizati online. Nu trimiti date fara a afla mai multe despre persoana care vi le solicita.

• Acordati o atentie speciala asupra comunicatiilor cu persoane care isi ascund adevarata identitate.
• Atentie la taxele ce trebuie platite in avans daca firmele nu sint cunoscute si nu au referinte care pot fi verificate.

Atentie la tepele prin Internet!

„Vrei sa fii miliardar?" Un joc piramidal conceput pentru a se transmite prin e-mail propune cistiguri de peste 200 de mii de euro celor care trimit in plic cite 10 euro la sase casute postale si retransmit „invitatia" la alte 200 de adrese e-mail.

Pentru ca politia sa nu „intre pe fir", participantilor li se recomanda sa foloseasca doar casute postale nenominalizate, inchiriate pe nume fictive.

O alta varianta a jocului costa doar 10.000 de lei si se folosesc adrese reale. Potrivit specialistilor din MCTI, singurii care au de cistigat din aceste „jocuri" sint initiatorii.

Munca la domiciliu. „Lucreaza prin intermediul Internetului din confortul propriului birou de acasa, cistigind substantial, fara efort, intr-o perioada scurta de timp!". Aceasta este o alta pacaleala online la moda, raspindita pe mii de site-uri si forumuri romanesti.

Specialistii MCTI in fraude pe Internet sfatuiesc consumatorii sa nu se increada niciodata in promisiunea unor cistiguri de bani multi, intr-o perioada scurta de timp, cu o pregatire in domeniu si eforturi minime. „Daca ar fi adevarat, pur si simplu toti am face acest lucru!", sustin sursele citate.

Navigare platita. O noua moda in domeniul oportunitatilor de a cistiga bani pe Internet este „navigarea platita", citind reclame pe site-uri sau e-mailuri publicitare, participind la oferte comerciale promotionale sau jocuri.

Se promit cistiguri frumusele pentru indeplinirea a tot felul de sarcini, mai mult decit stupide, cu scopul ascuns de a mentine cit mai ridicata popularitatea site-urilor, pentru a atrage publicitate online. De cele mai multe ori, banii acumulati ramin virtuali, intrucit firmele nu vor plati nici macar un cent, fie din lipsa de fonduri, fie din lipsa de scrupule.

Pachete de calatorie. Ofertele fabuloase de vacanta prezentate „gratuite" sau „ieftine", care par mai mult decit avantajoase sint si ele „capcane pentru fraieri". In realitate, consumatorul credul plateste sume exorbitante pe costurile suplimentare, care nu sint precizate in reclama.

Specialistii recomanda atentie sporita la asemenea „oferte", care se raspindesc prin e-mail sau prin „pop-up"-uri (n.r. - fereastra cu reclama) obscure. Fraudele de acest tip de pe Internet, la nivel global, au fost evaluate de serviciile antifrauda din SUA la zeci de milioane de dolari anual.

Creatii intelectuale. Un alt tip de inselatorie pe Internet consta in furtul creatiilor intelectuale si a drepturilor de autor. Se inventeaza concursuri de lucrari pe o anumita tema, se realizeaza un site cit mai credibil si promovat, cu inscriere gratuita, si se pun la bataie premii generoase.

Multi se inghesuie crezind ca nu au nimic de pierdut, dar cistigatorii sint fie din rindul staff-ului, fie indivizi cu identitati fictive. Primi 1.000 sau 10.000 de participanti au „onoarea" de a fi publicati intr-o lucrare editata de compania in cauza, care detine si drepturile de publicare.

Firma poate cistiga milioane de dolari din comercializarea creatiilor, insa profitul autorilor este zero.

Credulitatea victimelor este mereu constanta

Fraudele nu sint insa ceva iesit din comun in nici una dintre societatile capitaliste si nici n-au fost vreodata.

Sociologul Ana Bulai spune ca si cazurile de frauda pe Internet se bazeaza pe o naivitate sau mai bine zis „inocenta", iar aceasta, cuplata cu lipsa de experienta, la care se adauga lipsa de informatii, uneori chiar capacitatea de a intelege informatiile primite, in aceste conditii, inocenta se transforma in credulitate.

Creduli exista peste tot si for-meaza grupul-tinta al infractorilor de toate tipurile. „Acest tip de credulitate, uneori chiar transformata in prostie, este un fapt social, avind slabe tendinte de a varia de la o perioada la alta", explica sociologul.

In al doilea rind, Bulai atrage atentia asupra faptului ca la nivelul societatii se poate observa „un gen de frustrare sociala a unei categorii de persoane cu asteptari, in special financiare, foarte mari, in comparatie cu resursele pe care le au".

Aceste persoane, vinatori permanenti de „pseudoafaceri", care sa le aduca un venit spectaculos si imediat, nu au succes si se transforma adesea in victime, pagubiti.

„Volumul acestei categorii este mare in perioadele de schimbare, cind nivelul asteptarilor creste in intreaga societate. Din acest motiv au putut exista jocurile piramidale in majoritatea tarilor in tranzitie.

O data cu stabilizarea societatii si cu popularizarea esecurilor, numarul celor dornici de imbogatire peste noapte scade, fara ca fenomenul sa dispara insa total", sustine Bulai.

Frustrarea sociala da apa la moara infractorilor

In plus, sociologul afirma ca inocenta sociala, inteleasa de multe ori ca naivitate, este ingredientul a aceea ce numim incredere sociala, iar increderea sociala este baza dezvoltarii capitaliste. „Daca o societate este bintuita de suspiciunea fraudei, de neincredere intre semeni, atunci nu are prea multe sanse sa se dezvolte pe baze sanatoase.

De exemplu, ceea ce unii considera a fi naivitatea neamtului de rind sau a englezului sau a altui occidental, care in primul rind te crede pe cuvint si apoi te verifica, pentru societatile din care ei fac parte constituie un factor important al nivelului la care au ajuns.

Din acest punct de vedere, mai multa incredere intre oameni nu ne-ar strica nici noua ca societate!", conchide Bulai.

Nu in ultimul rind, ea atrage atentia si asupra faptului ca persistenta la cote ridicate a fenomenului inselatoriei se datoreaza si justitiei, care nu face publice in mod constant cazurile in care infractorii dovediti au fost condamnati.

Dimpotriva, o vizibilitate mai mare se dovedeste ca o au mecanismele de inselare a persoanelor si pagubitii, ceea ce lasa permanent loc unor alti amatori sa intre pe aceasta piata infractionala. (Alexandra Diaconu)

Romani in rindul escrocilor internationali

In continua crestere pe plan national in ultimii ani, frauda prin Internet s-a axat pe mai multe coordonate.

„De la accesarea ilegala a unor sisteme informatice sau baze de date, pentru preluarea unor informatii (date de persoane, coordonate etc.) si pina la contrafacerea unor bancnote prin preluarea unor matrite de pe Internet, escrocii din Romania s-au specializat in aproape orice", explica purtatorul de cuvint din cadrul Inspectoratului General de Politie, Florentina Ion.

Totodata, in seria escrocheriilor virtuale se inscriu si licitatiile, achizitionarea de bunuri prin folosirea unor conturi de card ale altor persoane sau vinzarea virtuala a unor bunuri inexistente pe sume „care sa nu bata la ochi".

Terorismul international, in atentia FBI

Intr-o statistica a Institutului de Securitate si Criminalitate Informatica (CSI) din cadrul FBI se constata ca „pierderile financiare cifrate la 141.496.560 de dolari in 2004 inregistrau o scadere considerabila fata de 2003". Numai din fraudele financiare s-au obtinut ilicit peste 7,5 milioane de $, iar din furtul de informatie privata peste 11,5 milioane USD.

Conform statisticilor eFrauda.ro, pe anul 2005, frauda prin licitatii ocupa 61% din totalul categoriilor de plingeri, nelivrarea bunurilor de catre diverse magazine virtuale, 20,9%, fraudele prin carti de credit, 6,9%, frauda cu cecuri, 1,7%, furtul identitatii 1,2, iar fraudarea drepturilor intelectuale si scrisorile nigeriene 0,7%.

Celebrele „scrisori nigeriene" presupun un scenariu conform caruia cineva este anuntat ca ar fi mostenit o avere imensa
intr-un stat anume. Escrocul, care se erijeaza in postura avocatului mortului, trimite un e-mail persoanei respective, sugerindu-i sa urmeze un anumit circuit „legal", care presupune o groaza de dari si taxe de care se va „ocupa" escrocul.

Aceasta maniera de escrocare a inregistrat un imens succes in anii 2003-2004, cind CIA si FBI au intervenit, monitorizind cu atentie fenomenul si arestindu-i pe faptasi. (Bogdan Nicolai)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


199 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by