Creditarea agriculturii se mentine la cote reduse, chiar si in conditiile derularii programelor comunitare de finantare ale Uniunii Europene. Doar 3% din volumul total de credite acordate de bancile din Romania sunt destinate in prezent agriculturii. "Exista producatori agricoli care cultiva si pana la 300 de hectare, dar banii pentru sau ca rezultat al lucrarilor agricole nu circula prin banci.

Platile si incasarile se fac fara ca sumele din tranzactii sa tranziteze sistemul bancar", ne-a declarat Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural. Este una dintre cauzele pentru care astfel de intreprinzatori nu se bucura de credibilitate, nu sunt cunoscuti si agreati de banci.

Apoi, in agricultura s-a incetatenit creditul furnizor prin care sunt achizitionate seminte, ingrasaminte, pesticide s.a., cu plata la recoltare. Desi e cu aproximativ 50% mai scump decat creditul bancar, faptul ca utilizatorul plateste doar 20% in avans, iar restul la recoltare constituie un avantaj.

Facilitatile de plata din partea furnizorilor substituie documentatia bancara, facand din acest tip de finantare o modalitate agreata de agricultori. Legea privind creditul pentru investitii in agricultura, care a trecut de Senat saptamana trecuta, incearca sa rezolve problema.

In baza acesteia va fi constituit un fond de la buget care va pune la dispozitia bancilor o sursa de creditare, bani ce vor putea fi rambursati dupa obtinerea productiei agricole. Imprumuturile vor fi acordate pe termen lung, de pana la 10 ani, destinate dezvoltarii investitiilor in agricultura.

"Legea va incuraja mai ales tinerii intreprinzatori care pornesc o afacere in agricultura si care vor primi drept bonus 30% din valoarea investitiei realizate, suma ce va fi scazuta din credit", subliniaza Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania. O facilitate va fi aceea ca Fondul de Garantare a Creditului Rural va garanta 100% investitia.

Inca nu se stie cat va fi alocat de la buget pentru noul fond. "Cu aceasta lege se doreste practic absorbtia tuturor fondurilor SAPARD", puncteaza Veronica Toncea.

Bugetul nu poate inlocui sistemul bancar

Bancile au bani, "dar acestia trebuie alocati in conditiile specifice agriculturii si putine sunt sursele de creditare pe 10 ani, majoritatea lor fiind pe termen scurt si mediu", adauga Toncea. Prin licitatie vor fi stabilite dobanda la care banca va trage bani din fondul de creditare, precum si dobanda solicitata beneficiarului de credit.

Banca sau agentia de microcredite care va avea cele mai mici costuri la utilizator va obtine cea mai mare suma pentru creditare. "Bancile care ii vor ajuta pe clienti sa intocmeasca documentatia vor primi 3% din valoarea creditelor de investitii in agricultura acordate de acestea", informeaza Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Tot in ideea absorbirii fondurilor SAPARD, Fondul de Garantare a Creditului Rural si Fondul National pentru IMM-uri vor fi sindicalizate, astfel incat sa poata fi garantata integral valoarea creditelor destinate sectorului agricol. Imprumutatul va garanta numai dobanda.

"Sunt necesare 3.500 miliarde de lei, cu o expunere de cinci ori mai mare, pentru ca fondurile sa poata garanta toate sumele creditate prin Programul SAPARD", precizeaza Veronica Toncea. Fermierii privati si asociatiile de fermieri nu vor suporta costurile de garantare a creditului.

Bugetul statului nu poate acoperi necesarul de finantare din agricultura, iar acest sector economic nu poate functiona doar prin subventionare. in acest sens, sectorul bancar va trebui sa intensifice apropierea sa de agricultura ca resursa importanta de largire a paletei de servicii de finantare si, implicit, a bancarizarii zonei rurale, acum complet neacoperita.