Compania Nationala de Investitii (CNI), societate pe actiuni la care detin participatii cinci companii de stat din subordinea ministrului transporturilor, functioneaza dupa legea societatilor comerciale, dar este obligata sa se implice in proiecte sociale care nu aduc nici un profit. La randul sau, CNI detine 10% din actiunile unei societati private. O combinatie uluitoare

Ce este de fapt Compania Nationala de Investitii? O societate pe actiuni obligata de stat sa investeasca in obiective nerentabile. "CNI nu poate lua imprumuturi pentru ca nu are de unde sa le returneze, nu are patrimoniu si nu poate garanta pentru credite", spune Daniela Constantin, directorul CNI si presedinte al Consiliului de Administratie al societatii.

Desi are in statut o paleta larga de activitati, nu poate intra pe alte nise de piata fiindca are drept resurse financiare bugetul de stat, la care se adauga o parte din profitul Loteriei Nationale si credite sau granturi obtinute de statul roman in proiecte punctuale, de la diferite institutii financiare internationale. Compania nu are in proprietate nici macar un sediu.

Dar continua sa faca sali de sport, sa reabiliteze locuinte si sa consolideze spitale, biserici, gradinite, orfelinate si alte obiective sociale.

Lideri pe "piata" salilor de sport

CNI va finaliza anul acesta proiectul-pilot de constructie a salilor de sport, doar 19 obiective de acest tip aflandu-se inca in executie. Dupa ce a capatat experienta ridicand 438 de sali de sport, CNI nu va renunta la aceasta activitate nici in perioada urmatoare.

In 2005, compania va demara un alt program de constructie a salilor de sport pentru competitii scolare locale, cu 150 de locuri, in mediul urban si a salilor pentru educatie fizica in mediul rural.

De ce continua obsesiv acest proiect al constructiei salilor de sport? "Exista o directiva a UE care spune ca, in 2007, toate scolile, pentru a putea fi omologate-atestate, vor trebui sa aiba obligatoriu sala de sport, laboratoare, calculatoare s.a.m.d.", precizeaza directorul companiei.

Pentru anul urmator, este de asteptat ca CNI sa se implice in reabilitarea fondului national de locuinte, dupa ce vor fi publicate normele metodologice ale legii si se va fundamenta bugetul pentru aceasta actiune care va incepe anul viitor.

Cei 112 angajati ai CNI vor finaliza, in viitorul apropiat, si blocurile cu locuinte de necesitate din centrul Capitalei, cunoscute si sub numele de "Gemenii", cumparate de Ministerul Transporturilor. "Proprietarii apartamentelor din blocurile cu risc seismic ridicat vor fi mutati in aceste locuinte-tampon in perioada reabilitarii.

Tot aici vor locui, pe perioade limitate de timp, toti cei afectati de calamitati ori care isi pierd locuinta in urma unor dezastre", precizeaza Daniela Constantin. Constructia blocurilor "Gemenii" este avansata, termenul de predare catre minister fiind iulie 2006. Compania mai deruleaza si un program de interventie in prima urgenta.

Ce inseamna asta? Ca exista anumite cladiri-monumente istorice sau de o valoare considerabila care stau sa se prabuseasca, iar CNI intervine pentru a aduce structura de rezistenta la parametrii normali.

Statul are actiuni "la privati"

Cine sunt actionarii care par sa fi intrat in aceasta afacere fara sa aiba nici cea mai mica pretentie de profit? Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta a investit un miliard de lei si detine 25% din actiuni, Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa CFR Marfa SA are aceeasi cota, Compania Nationala Aeroportul International Bucuresti-Otopeni SA a pus mai mult in

capitalul social si detine 31,25% din actiuni, Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati are o participatie de 6,25%, iar Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile SA Constanta are in proprietate 12,5% din pachetul de actiuni CNI. Au actionarii vreun cuvant de spus in privinta activitatii firmei? Greu de crezut.

"Conform Ordonantei 25/2001, noi derulam programe de interes social si national aprobate prin ordin al ministrului. Daca se constata ca un proiect este de interes national, acel proiect se face", precizeaza directorul CNI. Se face, dar numai in conditiile in care exista resurse financiare.

Pentru ca distanta de la sublim la ridicol sa fie si mai mica, CNI este, la randul sau, actionara la o alta firma. Are 10% din Dambovita Center. Sub patronajul fostului ministru Miron Mitrea si cu mare pompa, a fost semnat un contract in urma caruia Casa Radio din Capitala, constructie abandonata dupa 1990, trebuia sa devina, sub denumirea "Dambovita Center", un impozant centru de afaceri.

Numai ca de la semnarea contractului si pana acum uriasul imobil cariat de timp se afla in acelasi stadiu. "Discutii am tot avut cu ceilalti actionari, ei spun ca o sa vina finantarea. Acolo este un parteneriat public-privat. Statul a venit cu terenul si cladirea, iar investitorii ar fi trebuit sa aduca fondurile, sa realizeze programul si sa se bucure timp de 49 de ani de investitia facuta.

Ei spun ca banii or sa vina… Asteptam", spune fara sa-si ascunda dezamagirea Daniela Constantin.

Daca nu CEC, atunci cine?

In acest moment, la CNI sunt peste 1.000 de solicitari pentru constructia salilor de sport. Dar banii vin de la buget. "Nu ne apucam de lucru daca nu avem sursa de finantare asigurata. Vom vedea numarul exact in functie de sursa de finantare", ne-a declarat directorul CNI. Alta ar fi fost situatia daca PSD castiga alegerile.

Conform unei ordonante emise anul trecut, CNI putea angaja credite de la CEC pentru continuarea activitatii. "Daca CEC nu finanteaza, atunci cine sa finanteze?", se intreba retoric fostul presedinte Ion Iliescu. Din fericire, CEC nu a apucat sa risipeasca nici un ban in proiectele sociale fara profituri derulate de CNI.

Dar intrebarea ramane: in conditiile in care nu mai exista banci cu capital de stat, iar bugetul isi va acoperi mai intai gaurile din sanatate si pensii, cine se mai incumeta sa finanteze activitatea CNI?