Guvernul isi angajeaza, astazi, raspunderea, in fata camerelor reunite ale Parlamentului, asupra pachetului privind legile proprietatii si ale justitiei.
Opozitia ii pregateste Cabinetului Tariceanu, potrivit Constitutiei, o motiune de cenzura, care ar urma sa se dezbata saptamana viitoare, pe 22 iunie.
Prima parte a pachetului guvernamental cuprinde patru legi ale proprietatii: trei proiecte de modificare a celor existente si unul nou, de stabilire a regimului de despagubire a persoanelor care nu pot fi improprietarite in natura.
Modificarile sunt aduse actelor normative referitoare la terenurile si casele nationalizate de regimul comunist, principala noutate fiind retrocedarea pe vechile amplasamente si plata de despagubiri fara vreo limita maxima celor care nu-si pot primi inapoi proprietatile in natura.
Prin modificarea Legii 10 / 2001, vor fi eliminate exceptiile de la restituire in natura. Astfel, va deveni posibila restituirea imobilelor in care se afla sedii ale partidelor politice, ambasadelor, institutiilor publice, mai ales scoli si spitale.
Prin pachetul legislativ ce va fi prezentat astazi, se va opera si asupra Legii 501 / 2002 privind cultele religioase si asupra Legii 66 / 2004 referitoare la minoritatile nationale.
Aceasta inseamna ca, pe langa imobile si bunuri imobile, cultelor religioase li se vor retroceda si bisericile si lacasurile de cult care, pana acum, nu li se puteau da inapoi. In ceea ce priveste noul proiect, acesta prevede ca fostii proprietari sa fie despagubiti prin titluri de plata ce vor fi cotate la bursa.
Prin urmare, nivelul despagubirilor nu va fi plafonat, iar evaluarea bunurilor care nu pot fi retrocedate se va face la valoarea reala. La 30 de zile de la intrarea in vigoare a textului de lege, va fi infiintat Fondul Proprietatea, destinat platii despagubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
Guvernul vine si cu proiectele de modificare a celor trei legi privind Statutul magistratilor, organizarea judecatoreasca si organizarea si functionarea CSM, necesare reformei in sistem .
Modificarile aduse de Guvern au starnit, insa, multe dispute, printre acestea numarandu-se si cea referitoare la numirea Procurorului General si a sefului PNA de catre presedintele tarii, la propunerea ministrului Justitiei si doar cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Nemultumiti de schimbarea legii s-au aratat chiar membrii CSM, care au acuzat-o pe Monica Macovei de faptul ca permite amestecul politicului in justitie.
Noul Statut al magistratilor prevede ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si PNA sa depuna anual rapoarte de activitate Ministerului Justitiei si CSM. De asemenea, functiile de conducere in instante si parchete nu se vor mai ocupa prin interviuri in fata CSM, ci prin concursuri.
Totodata, Procurorul general si seful PNA sunt alesi pe un mandat de 3 ani, fata de 5, cat a fost prevazut initial.
Textul motiunii de cenzura, aproape gata
Pana vinerea trecuta, grupurile parlamentare au putut, potrivit Constitutiei, sa depuna amendamente la pachetul de asumare a raspunderii. In total s-au strans peste 400, cel mai rapid in formularea de amendamente dovedindu-se a fi PSD, care a depus nu mai putin de 107, cele mai multe la legile Justitiei.
Desi se afla la putere, liberalii au tinut sa vina si ei cu propriile amendamente – 50 la numar. „Este un exercitiu democratic", a motivat liderul grupului PNL, deputatul Eugen Nicolaescu.
Purtatorul de cuvant al grupului PSD, deputatul Cristian Dumitrescu, ne-a declarat ca textul motiunii de cenzura este „aproape gata", dezbaterea documentului fiind programata pentru miercurea viitoare.
In cazul in care motiunea nu este votata, iar Cabinetul Tariceanu ramane pe baricade, PSD va ataca legile cuprinse in pachetul de asumare la Curtea Constitutionala.
Cum pentru adoptarea motiunii este nevoie de votul majoritatii deputatilor si senatorilor, este greu de crezut ca opozitia va reusi sa se impuna in fata Coalitiei de guvernamant.
De altfel, liberalii au precizat, prin vocea lui Eugen Nicolaescu, faptul ca nu au emotii in privinta motiunii de cenzura pentru ca se bazeaza pe o „majoritate confortabila".
