General-maior Ionita Botos, seful Comandamentului Serviciilor Armatei in iunie 1990, a fost cel care a „cazarmat" circa 990 de mineri in doua unitati militare ale Ministerului Apararii Nationale. Generalul Ionita Botos este unchiul actualului procuror general al Romaniei, Ilie Botos, dupa cum sustin, independent una de alta, trei surse militare.

Ilie Botos ar fi fost propulsat, in 2002, in functia de prim-adjunct al procurorului general la nou-infiintatul Parchet National Anticoruptie, de catre Gabriel Oprea si Eugen Bejinariu, doi membri ai staff-ului PSD, apropiati ai lui Adrian Nastase. Oprea si Bejinariu, militari de cariera, au fost subordonatii generalului Ionita Botos, sustin sursele noastre.

Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, este si el militar de cariera, dar in magistratura, unde a fost inaltat la gradul de general de catre Ion Iliescu, la sfarsitul ultimului sau mandat prezidential. Tot atunci a fost si decorat. Nici premierul Adrian Nastase nu s-a lasat mai prejos. El i-a repartizat lui Ilie Botos o locuinta in Bucuresti, din fondul locativ al Ministerului Justitiei.

In urma cu circa un an, procurorul general Ilie Botos a recunoscut prietenia veche, din familie, cu Gabriel Oprea. Dupa ce l-a inlocuit pe Tanase Joita in functia de procuror general al Romaniei, Ilie Botos a repus pe rol dosarul mineriadei din iunie 1990.

E greu de presupus ca Ilie Botos nu stia ca o reluare a anchetei ar fi condus automat la invinuirea lui Ion Iliescu, probele (ca de exemplu chemarea minerilor si multumirile pentru „restabilirea ordinii") fiind de notorietate publica.

Ce nu stia, probabil, Botos este ca si unchiul sau, generalul Ionita Botos, este pasibil de invinuire deoarece a imbracat in haine militare niste „forte civile" si le-a cazarmat.

In raportul sau, generalul Ionita Botos sustine ca „in perioada 14-17 iunie 1990 Ministerul Apararii Nationale a asigurat hranirea unor forte civile ce au participat la restabilirea ordinei si linistei in capitala tarii(...) au fost distribuite efective materiale de echipament si de igiena personala". Raportul a fost aprobat de ministrul Apararii de atunci, generalul Victor Athanasie Stanculescu.

Potrivit declaratiilor judiciare, cei aproape 1.000 de mineri au fost selectati la data de 14 iunie 1990 din grupurile venite de la minele din Valea Jiului, considerate fidele lui Ion Iliescu.

De selectarea minerilor s-a ocupat Bogdan Niculescu Duvaz, lider FSN, impreuna cu liderii de sindicat, in principal cu Miron Cozma. Ei urmau sa formeze „Politia Minereasca", o forta paramilitara ilegala deoarece infiintarea ei nu era prevazuta in nici o lege. Minerii selectati au fost instruiti in unitatile militare.

In fiecare zi venea cate un lider FSN si le tinea cate un discurs politic de insufletire patriotica. Cei aproximativ 1000 de mineri au plecat acasa abia la data de 19 iunie, cu tot cu uniformele militare kaki.

Cu echipamentul mineresc (schimbat cu uniformele militare) au fost imbracati aproape 1000 de ofiteri, in principal de la UM 0215, care au condus atocitatile de pe strazile bucurestene, dupa cum rezulta si din declaratiile minerilor. Multi bucuresteni au observat ca batele cele mai active au fost tinute de maini fine, cu manichiura ingrijita.

Pentru mineriada din iunie 1990, pe secventa uciderii prin impuscare a patru persoane, au fost trimisi deja in judecata generalul Mihai Chitac, fost ministru de Interne si adjunctul sau, generalul Andruta, precum si trei colonei.

In timpul anchetei s-a descoperit faptul ca, la apelul FSN, au fost adusi nu numai minerii din Valea Jiului, ci si muncitori din diferite bresle, din foarte multe judete ale tarii. Potrivit unei statistici estimative, din Valea Jiului au fost adusi in Bucuresti circa 3.000 de mineri.

In afara de cei enumerati mai sus au mai fost pusi sub invinuire generalul Corneliu Diamandescu (fost sef al Politiei), gen.

Kuki Borislavschi, vice amiralul Emil Cico Dumitrescu, ofiterii SRI Ion Pinta si Tiberiu Bondoc. Ancheta a fost intrerupta in 2001, la ordinul procurorului general Joita Tanase, instalat de PSD.

Ancheta s-a oprit atunci la secventa participarii UM 0215 (fost serviciu secret al MI), de unde au fost audiati generalii Calapod si Tache.

Ministrul Dobre a facut plangere penala impotriva lui Manucu

Gheorghe Dobre, actualul ministru PD al Transporturilor, fost director general al regionalei Cai Ferate Craiova in iunie 1990, a declarat ca nu este vinovat de aducerea minerilor in Bucuresti.

Ii aducem aminte ministrului Dobre ca, la data de 15 iunie 1990, a inaintat plangere penala la Procuratura Judeteana Dolj impotriva inginerului Ion Manucu, singurul om care, respectand legea, a oprit temporar sosirea la Bucuresti a trenurilor pline cu minerii din Valea Jiului. Dupa ce ca a fost obedient si plin de zel fata de Ion Iliescu, Gheorghe Dobre s-a dovedit a fi si delator. Prin actiunea sa, Gheorghe Dobre a distrus viata unui om.

Ion Manucu a fost dat afara din serviciu, a fost obligat sa plateasca daune si i s-a facut dosar penal.