Ev. Zilei: Gemenii raului

de     Evenimentul Zilei
Miercuri, 15 iunie 2005, 0:00


Miron Cozma (primul din stinga) si Ion Iliescu (primul din dreapta) au pus la cale multe nenorociri

14 iunie 1990: Minerii chemati de Ion Iliescu si condusi de Miron Cozma devasteaza Capitala
14 iunie 2005: Miron Cozma este pus in libertate ca efect al gratierii semnate de Ion Iliescu
• Judecatoria Craiova a decis: revocarea de catre fostul presedinte Ion Iliescu, pe 17 decembrie 2004, a gratierii acordate lui Miron Cozma este ilegala. Decretul fusese semnat, cu doua zile mai devreme,
de acelasi Ion Iliescu
• Ieri, la ora 18.00, Cozma a iesit pe poarta Penitenciarului Rahova, indreptindu-se spre Timisoara, unde-si are domiciliul. El a stat dupa gratii 7 ani, 3 luni, 26 de zile si 22 de ore. Nu si-a ispasit nici jumatate din pedeapsa de 18 ani primita pentru Mineriada din septembrie 1991
• Este inca un sut tras Romaniei de catre personajele-cheie ale Mineriadei din 14-15 iunie 1990: Cozma a iesit din puscarie la exact 15 ani de cind spargea capete in Piata Universitatii!
• Justitia a fost pusa in fata faptului implinit. Pe baza deciziilor halucinante ale lui Iliescu si a legilor in vigoare, magistratii nu aveau alta solutie decit eliberarea lui Cozma. Concluzie: Miron Cozma a fost eliberat nu de justitie, ci de Ion Iliescu
• Inca o aniversare trista: azi se implinesc 15 ani de la celebrul discurs prin care Ion Iliescu le multumea minerilor pentru „ordinea" instaurata in Capitala. Cititi-l, e programul de guvernare al unui om care se visa sef al unei Romanii revenite la dictatura!

„S-a indurat Iliescu"

Miron Cozma, fostul lider al ortacilor din Valea Jiului, a fost pus ieri in libertate, la exact 15 ani de la Mineriada din 13-15 iunie. Planul fostului presedinte Ion Iliescu de a-l elibera pe Miron Cozma - cel care, in iunie 1990, l-ar fi ajutat sa puna capat manifestatiilor studentesti din Capitala - a dat, pina la urma, rezultate.

Ieri, magistratii Judecatoriei din Craiova au admis cererea formulata de acesta privind nulitatea actului prin care Iliescu abroga decretul de gratiere emis cu doar cinci zile inainte de incheierea mandatului sau de presedinte. Avind in vedere decizia instantei si faptul ca pe numele „primului miner al tarii" nu mai exista vreun mandat de arestare in alt dosar, Miron Cozma este un om liber. (Mihai Mincan)

Caldura, praf, fosti infractori, vecini de cartier, curiosi si presa. Asa arata, ieri, intrarea in penitenciarul Rahova, locul de unde urma sa fie eliberat fostul lider al minerilor din Valea Jiului dupa mai bine de sapte ani petrecuti in spatele gratiilor. O batrinica care isi plimba nepotul prin fata penitenciarului distribuie marea veste a eliberarii lui Cozma.

Doi politisti, dintr-o masina cu geamurile deschise si muzica data la maximum, urla: „Iese Cozma, desfaceti sampania!" Curiosii se string in grupuri, tot sperind sa il vada la fata pe „Luceafarul huilei". Unul dintre ei spune: „Tot e bine ca s-a indurat Iliescu sa il lase! A indurat pea mult".
Dintr-un nor de praf ridicat de o betoniera apare, apoi, avocatul lui Miron Cozma. Acesta se indreapta catre ziaristi. „Cozma nu va face nici o dezvaluire. Daca ma intrebati, e o falsa problema. Clientul meu nu a fost niciodata intrebat propriu-zis despre mineriada din 13-15 iunie 1990. Eu m-am ocupat exclusiv de perioada de dupa asa-zisa gratiere a sa.

Dupa cum stiti, Cozma are interdictie de intrare in Tirgu-Jiu. Cel mai probabil va merge la Timisoara. Consider ca s-a facut dreptate", a spus aparatorul Adrian Roset.

„Am fost condamnat pe dosarul lui Iliescu"

Ora 18.00. Transpirat si cu degetul mare de la mina murdarit de cerneala. Asa a aparut Miron Cozma in fata presei. Primul lucru pe care l-a spus: „Doamne ajuta!" Apoi, cu zimbetul pe buze: „Sper ca nu ati crezut povestea cu licitatia. Miron Cozma nu este materialist". De aici, el a inceput o serie de acuzatii dure la adresa procurorilor, a lui Ion Iliescu si a fostilor guvernanti.
„Procuratura mai intii aresteaza si ancheteaza. Sa fie clar, oamenii din Piata Universitatii au murit pina in 14 iunie, ziua in care am ajuns eu la Bucuresti. Minerii au fost manipulati si dumneavoastra ati fost manipulati ca si mine. Pe mine in '90 nici nu ma cunosteau minerii. Nu eu am dat ordin. Am fost condamnat la 17 ani de inchisoare pe dosarul lui Iliescu.

Actiunea a fost pregatita de oamenii lui Iliescu. Iliescu m-a vrut ministru de interne in '94 ca sa pot organiza un sistem represiv si comunist pe placul dinsului. Haideti sa nu mai discutam despre mineriada, haideti sa discutam despre Iliesciada. In Ô94 a venit tot guvernul la mine, cu Vacaroiu in frunte.

Tot guvernul a jucat fotbal-tenis cu mine, sa-si aduca aminte Florin Georgescu! In spatele lui Iliescu a fost linia a doua a lui Ceausescu", si-a incheiat Cozma discursul.

Miron Cozma, pus in libertate la Craiova

Sentinta a fost data la orele prinzului de o instanta a Judecatoriei Craiova, fiind intimpinata cu aplauze si tipete de bucurie din partea familiei si a apropiatilor lui Cozma prezenti in Banie. Acestia din urma au asteptat ore in sir in fata judecatoriei. „Sintem in culmea fericirii.

In sfirsit s-a facut dreptate", au fost primele cuvinte ale lui Daniel Cozma, fiul „Luceafarului huilei", care a izbucnit in plins imediat dupa „verdictul" dat de judecatoarea Camelia Selea. Daca ar fi fost prezent la Craiova, procedura ar fi cerut ca fostului lider al minerilor sa i se desfaca pe loc catusele si sa fie liber, din acel moment.

Ieri-dimineata, pe holurile Judecatoriei Craiova era agitatie mai mare ca de obicei. Zeci de ziaristi asteptau sosirea lui Miron Cozma. In urma cu o saptamina, judecatorii anuntasera ca pe 14 iunie „o sa se stie sigur daca Cozma va fi sau nu pus in libertate". Pentru „Luceafarul huilei" sosise ziua cea mare, insa el nu a fost adus la Craiova. In jurul orei 10.00, tensiunea era maxima.

Verdictul in procesul lui Cozma a fost anuntat pentru ora 14.00. Instanta de judecata s-a tinut de cuvint. La ora anuntata, ziaristii strinsi in sala unde se pronuntau sentintele in alte dosare au fost indrumati spre Sala numarul 4, acolo unde, in urma cu o saptamina, Miron Cozma se afla in boxa.

Judecatoarea Camelia Selea, insotita de grefier, a facut publica sentinta in dosarul in care fostul lider al minerilor cerea recunoasterea decretului prezidential semnat de fostul presedinte Ion Iliescu, prin care a fost pus in libertate la sfirsitul anului trecut. Astfel Miron Cozma a fost pus in libertate. (Florin Baltaretu)

Ce faceau in urma cu 15 ani?

14 iunie este ziua terorii, cind incepe relatia de lunga durata dintre Ion Iliescu si Miron Cozma.
Cozma, proaspat lider sindical, a sosit la Bucuresti in dimineata acelei zile cu una dintre garniturile de tren plecate din Valea Jiului. A ajuns cu minerii la Palatul Victoria, unde au fost intimpinati de Ion Iliescu. „Am vorbit si cu Miron Cozma sa faceti curatenie", ar fi spus fostul presedinte, potrivit marturiei lui Cozma.

Fostul lider al ortacilor a fost, in aceeasi zi, si la Sala Polivalenta - unde Bebe Ivanovici le dadea minerilor alimente si schimburi - precum si la Facultatea de Drept. In Piata Universitatii, citiva studenti agresati au auzit foarte des mentionat numele „Cozma" ca fiind persoana care coordona grupele de mineri.
Pentru Ion Iliescu a fost ziua discursurilor in fata minerilor. Ora 5.00 dimineata, balconul Palatului Victoria: „V-am rugat pe dumneavoastra, minerii, care sinteti grupati, organizati, sa va indreptati in coloana pe bulevard, pina la Piata Universitatii, s-o ocupati definitiv dumneavoastra. Dupa care, in conlucrare cu fortele de ordine, va rugam sa asigurati paza Pietei Universitatii.

Vom vedea daca e nevoie sa mai ajutam in alte puncte din Capitala". Continua dupa-amiaza: „In aceasta rebeliune legionara cu care s-a confruntat in aceste zile poporul roman, unele elemente au aparut chiar in costumatie legionara, au afisat steagul verde, au folosit limbajul legionar". Ziua se incheia apoteotic, cu faimosul discurs de multumire de la Romexpo. Cozma se afla in dreapta lui Iliescu.

Telenovela gratierii si reincarcerarii lui Cozma

Cum a fost posibil? Eliberarea lui Cozma a stupefiat opinia publica. Dar punerea lui in libertate a pregatit-o inca din decembrie 2004 fostul sef al statului Ion Iliescu. Redam mai jos episoadele principale din telenovela gratierii si reincarcerarii lui Cozma. (Raluca Dan, Ramona Feraru)
• Pe 15 decembrie 2004, cu doar cinci zile inainte de incheierea mandatului sau de presedinte, Ion Iliescu a semnat un decret de gratiere a fostului lider al minerilor, Miron Cozma. Documentul - prin care, alaturi de acesta mai erau puse in libertate inca 45 de persoane - a fost contrasemnat de fostul premier Adrian Nastase.
• Zvonul privind o posibila eliberare a lui Cozma, care incepuse sa circule in dimineata de 16 decembrie, a fost confirmat chiar de Iliescu, in aceeasi zi, in jurul orei 13.00.

Iliescu se justifica: „Si mineriadele au avut si ele motivatiile lor"

Iliescu si-a justificat, atunci, decizia de a-l elibera pe Miron Cozma, prin numeroasele solicitari primite atit din partea fostului lider al minerilor din Valea Jiului, cit si a organismelor internationale. „Am lasat un timp de reflectie asupra acestei decizii. Am considerat ca e cazul sa apelam la aceasta gratiere, care nu inseamna disculparea. Gratierea este un act de clementa.

A executat sapte ani. Am primit referinte privind comportamentul din inchisoare al lui Miron Cozma (...) Ma apropii de finalul de mandat si am reflectat asupra acestei chestiuni si am considerat utila aceasta decizie. Este o decizie de vointa politica, de clementa", declara Iliescu. El a continuat apoi: „Si mineriadele au avut si ele motivatiile lor".
• Pe 16 decembrie 2004, la ora 14.30, in Monitorul Oficial nr. 1207 este publicat Decretul de gratiere a lui Miron Cozma si a altor 45 de persoane.
• Decizia de gratiere a „Luceafarului huilei" a stirnit, in acea zi, reactii potrivnice atit din partea partidelor politice, cit si a societatii civile, completate apoi de protestul reprezentantilor Ambasadei SUA la Bucuresti.

„Consideram eliberararea lui Miron Cozma un gest surprinzator si ingrijorator, avind in vedere trecutul si activitatile sale, despre care Departamentul de Stat a spus in 1990 ca „ameninta sa loveasca chiar in inima democratiei din Romania"", se arata intr-un comunicat al misiunii diplomatice.
• In ciuda acestor opinii, la ora 16.25, Cozma parasea Penitenciarul de maxima siguranta Rahova. Fostul lider al minerilor a plecat rapid de acolo, cu un BMW X5 la volanul caruia se afla bunul sau prieten si fost coleg de celula Ion Titisor - cunoscut drept Fane Spoitoru.
• De la penitenciar, Cozma s-a indreptat spre Aeroportul Baneasa, unde si-a cumparat bilet pentru o cursa aeriana cu pret redus spre Timisoara si a asteptat, pina la plecare, in salonul oficial.
• In jurul orei 19.00, el a ajuns la Timisoara, unde a fost asteptat de fiul sau.
• La presiunea opiniei publice si a partidelor politice din tara, precum si a oficialililor europeni, in dimineata de 17 decembrie, Ion Iliescu a decis revocarea decretului de gratiere a lui Miron Cozma si a inca 45 de persoane.
• In aceeasi zi, in jurul orei 13.45, Cozma a fost retinut de politisti, in Timisoara, in timp ce pleca cu o masina din curtea locuintei fiului sau, impreuna cu acesta si cu o tinara. Neintelegind ce se intimpla, Miron Cozma s-a oprit si le-a cerut politistilor sa se legitimeze. „Va rog sa va legitimati! Care e problema, nu am voie sa circul in Romania?", le-a spus acesta oamenilor legii.

Drept raspuns, politistii i-au explicat ca decretul de gratiere semnat de Ion Iliescu a fost revocat.

Retinerea, motivata printr-o ancheta in dosarul „Camatarilor"

Motivul retinerii lui Cozma nu putea fi la acel moment revocarea decretului de gratiere deoarece, conform legii, actul ar fi trebuit sa fie publicat mai intii in Monitorul Oficial. Drept urmare, Cozma a fost dus de politie la sediul IPJ Timis, de unde in jurul orei 20.00 a fost adus la Bucuresti, la Parchetul General.

Procurorii au motivat, atunci, ca pe numele sau a fost emis un mandat de aducere deoarece este cercetat in dosarul „Camatarilor" si existau informatii ca ar intentiona sa paraseasca tara. Dupa o audiere care a durat aproximativ cinci ore, fostul lider al minerilor a fost dus in arestul Directiei Cercetari Penale, in baza unei ordonante de retinere.
• Pe 18 decembrie, decretul de revocare a decretului de gratiere este publicat in Monitorul Oficial, drept pentru care Miron Cozma a fost reincarcerat, dar in Penitenciarul de maxima de siguranta Craiova.
Si asta datorita unor informatii primite de la SIPA (Servciul de Informatii al Penitenciarelor), potrivit carora fostul lider al minerilor beneficia de un tratament preferential in Penitenciarul Rahova.
• Marti, 14 iunie 2005. Miron Cozma a fost pus in libertate datorita „greselii" facute de fostul presedinte Ion Iliescu.
Decizia de acum a instantei se bazeaza pe faptul ca un act de gratiere nu poate fi revocat, pentru ca nu exista nici o dispozitie legala care sa reglementeze, in mod expres, revenirea asupra unui decret de gratiere.

Mai mult, sustin specialistii, in cazul lui Cozma, Iliescu a revenit asupra gratierii, dupa ce aceasta isi produsese efectele, adica fostul lider al minerilor fusese eliberat din penitenciar.

Luxul din celula lui Cozma

In perioada cind s-a aflat inchis la Penitenciarul Rahova, Miron Cozma a beneficiat de un tratament mai mult decit preferential din partea fostei conduceri a institutiei. Desi se afla dupa gratii, „Luceafarul huilei" a fost lasat sa isi aleaga colegii de celula, se delecta in voie cu jocuri video, avea televizor, iar clipele de „meditatie poetica" si le petrecea admirindu-si pestii din acvariu.

Mai mult decit atit, surse din interiorul inchisorii au declarat ca Miron Cozma ar fi fost lasat sa creasca porumbei, dar si sa isi amenajeze un teren de fotbal-tenis, fostul lider al ortacilor fiind si cel care hotara cum vor fi alcatuite echipele. Chiar daca a fost privat de libertate, acesta avea telefoane mobile cu ajutorul carora a continuat sa isi coordoneze afacerile.
Si mai grava insa a fost tolerarea de catre fosta conducere a penitenciarului a iesirilor violente ale minerului fata de gardienii pusi sa il pazeasca. Potrivit mai multor marturii, acesta ar fi bagat frica in personalul de la Rahova, umflindu-i ochiul unui ofiter si lovindu-l pe comandantul sectiei in care se afla.
Dupa mai multe asemenea dezvaluiri aparute in presa, ministrul justitiei, Monica Macovei, a dispus efectuarea unui control la penitenciar. In urma verificarilor, atit Emilian Stanisor - seful Administratiei Nationale a Penitenciarelor -, cit si conducerea inchisorii au fost destituiti. (Laurentiu Mihu)

reactii politice
Tariceanu: „E ceva in neregula in Romania": „Nu pot sa inteleg decizia justitiei, dar nici nu o pot comenta. Dar toate acestea arata ca ceva e in neregula in Romania", a reactionat ieri Calin Popescu-Tariceanu la punerea in liberate a lui Miron Cozma. El a adaugat ca „nu trebuie sa uitam responsabilitatea celor care i-au chemat pe mineri", ferindu-se insa sa pronunte numele lui Ion Iliescu.

„In ultimele zile am urmarit cu atentie toate prezentarile facute de televiziuni despre evenimentele tragice din 13-14 iunie. Cu atit mai surprinzatoare mi se pare acum decizia justitiei", a completat premierul.

Boc (PD): „Iliescu este autorul". „Autorul de fapt si de drept al eliberarii fostului lider al minerilor este Ion Iliescu, prin decizia de revocare a actului de gratiere a lui Miron Cozma. Fostul sef al statului are responsabilitatea atit a chemarii minerilor, cit si pe cea a eliberarii lui Miron Cozma", a declarat presedintele interimar al PD, Emil Boc.

El a apreciat ca starea de libertate a lui Miron Cozma este „o anomalie a statului de drept, anomalie la care au contribuit justitia si clasa politica, deopotriva".

Vlad Popa (PNL): „Greseala nu este a instantei". „Nu am motivarea instantei, dar respect solutia data de aceasta. Greseala nu este a instantei, ci a celor care au semnat si hotarit initial punerea in libertate, deci a lui Ion Iliescu. Instanta nu putea acoperi aceasta greseala. Avem de-a face cu o noua dovada ca sistemul nostru, in materie de justitie, are inca scurtcircuite".
Berceanu (PD): „Cred ca radacina acestei eliberari este la Ion Iliescu. Acesta n-a avut altceva mai bun de facut in ultimele zile ale mandatului decit sa dea acel decret de eliberare. Pe Ion Iliescu se pare ca il mustra rau constiinta fata de Miron Cozma si, dupa cum s-a vazut in ultimele dezvaluiri despre implicarea sa in mineriada, avea si de ce sa-l mustre".

Geoana (PSD): „E o coincidenta suspecta intre eliberarea lui Miron Cozma si atacurile din ultima vreme la adresa domnului Ion Iliescu". Presedintele PSD a refuzat sa precizeze insa la ce se refera: „Nu vreau sa spun nimic mai mult, lumea o sa inteleaga".

Bolcas (PRM): „S-a facut dreptate. Mai bine mai tirziu decit niciodata. Este meritul justitiei romane. Acel decret de aministie al fostului presedinte, urmat de o revocare penibila, nu pacaleste pe nimeni".

Frunda (UDMR): „Decizia este corecta". „Din pacate, trebuie sa constat ca hotarirea judecatoreasca este corecta. Un decret de gratiere nu poate fi revocat. Moral, vinovat este fostul presedinte care l-a gratiat pe Cozma. Decizia de azi nu e dreapta, dar este corecta".

Ciuca (PC): „Nu comentam". „Eliberarea a fost facuta in baza unui act emis de o institutie abilitata. Partidul Conservator si membrii sai nu au fost implicati nici in revolta din Piata Universitatii, nici in mineriade, si de aceea nu comentam". (Adriana Istodor, Oana Dobre, Silviu Sergiu)

Lotul gratiatilor lui Iliescu
Pe linga numele lui Miron Cozma, lista celor gratiati de Ion Iliescu, prin decret prezidential, pe 16 decembrie 2004 cuprinde alte 45 de persoane condamnate pentru infractiuni grave: de la tilhari, hoti si violatori pina la fosti magistrati si consilieri guvernamentali condamnati pentru acte de coruptie, dar si vinovati pentru represiunea singeroasa a Revolutiei din decembrie1989.

Unii dintre ei se afla astazi in libertate, intrucit fie si-au ispasit pedepsele, fie au avut cistig de cauza in urma contestarii deciziei de revocare a decretului de gratiere din decembrie 2004.
Miron Cozma - condamnat la 18 ani de inchisoare pentru Mineriada din septembrie 1991. El a fost pus in libertate ieri de Judecatoria Craiova.

Valentino Acatrinei - fost judecator la Curtea de Apel Bucuresti. In decembrie anul trecut, la momentul gratierii, el executase un an de inchisoare din cei cinci la care fusese condamnat pentru trafic de influenta. Invocind, ca si fostul lider al minerilor, nulitatea actului de revocare a gratierii, Acatrinei a fost eliberat de Tribunalul Bucuresti pe 20 aprilie 2005.

Petre Isac - primul consilier guvernamental condamnat la inchisoare pentru coruptie. Cind a fost gratiat, Isac ispasise doar un an din pedeapsa initiala de cinci ani de inchisoare. In prezent este liber intrucit, ca si Cozma si Acatrinei, i-a fost admisa contestatia depusa impotriva revocarii gratierii sale.

Vasile Buse - vicepresedintele Bancii Internationale a Religiilor. A fost gratiat dupa ce fusese condamnat pentru abuz in serviciu in cazul unui credit in valoare de un milion de dolari.

Ioan Corpodeanu - fost adjunct al Militiei Timis, condamnat in dosarul „Timisoara", intrucit a ordonat deschiderea focului impotriva demonstrantilor, in decembrie 1989. La momentul gratierii, Corpodeanu fusese deja eliberat.

Csaba Ferenc Gal - a fost condamnat pentru trafic de persoane.

Marin Florescu - un renumit membru al lumii interlope din Valea Jiului, avind la activ mai multe tilharii, furturi, violuri si scandaluri provocate in public. El a fost acuzat ca in 1995 a violat o fetita in virsta de 10 ani, din Lupeni. (Laurentiu Mihu)

Dosarele lui Cozma

• Miron Cozma a fost condamnat definitiv de Curtea Suprema de Justitie la 18 ani de inchisoare pentru Mineriada din septembrie 1991, sub acuzatia de subminare a puterii statului. Totodata, acesta are interdictie de a intra in Valea Jiului si restrictie de a locui timp de cinci ani in Petrosani si Bucuresti.

• Cozma a mai fost condamnat la zece ani de detentie in dosarul Mineriadei de la Costesti, din 1999, cind trupele de jandarmi au fost batute de mineri. • Liderul minerilor a mai fost condamnat, alaturi de alte cinci persoane, in dosarul „Stoenesti", sub acuzatia de subminarea puterii statului.

• Miron Cozma a mai fost pus sub acuzare in dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990", alaturi de alte 20 de persoane, printre care si fostul presedinte Ion Iliescu.

Minerii si-au cerut scuze

Liderii minerilor din Valea Jiului si-au cerut scuze in mod public ieri, la 15 ani de la descinderea la Bucuresti in iunie 1990, informeaza Mediafax.
„Cer public scuze victimelor mineriadelor din iunie ‘90 in numele minerilor din cadrul Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (LSM), precum si a celor din Confederatia Meridian, din care facem parte", a spus presedintele Ligii, Zoltan Lakatos.
Actualul lider al LSM declara ca a facut acest gest dupa 15 ani de la mineriade deoarece pina acum „nu a avut nimeni curajul s-o spuna public".
Capitala a fost de trei ori asaltata de minerii din Valea Jiului. Prima descindere a avut loc pe 20 ianuarie, cind aproximativ 5.000 de ortaci au venit „sa apere Frontul Salvarii Nationale", cea de-a doua pe 19 februarie, cind 4.000 de mineri au revenit pentru a apara CPUN. La ultima mineriada din acel an, cea din 14-15 iunie, au participat, potrivit estimarilor oficiale, 40.000 de mineri.

Iliescu, „votat" principalul vinovat

Ion Iliescu a fost desemnat principalul vinovat pentru mineriadele din Bucuresti de cei care au votat luni, in Piata Universitatii, la urnele amplasate de mai multe organizatii studentesti.

Fostul sef al statului a fost considerat vinovat de 2.420 de persoane, fiind urmat de Gelu Voican Voiculescu - 1.820 de voturi, fostul premier Petre Roman - 1.724 voturi si de liderul minerilor, Miron Cozma - 1.147 de voturi.
Pe urmatoarele locuri ale „listei vinovatilor" - care cuprinde 20 de nume - se afla Mihai Chitac, Dan Iosif, Victor Athanasie Stanculescu, Virgil Magureanu, Gheorghe Diamandescu sau Razvan Theodorescu.
Uniunea Studentilor din Romania, Asociatia Studentilor din Universitatea Bucuresti (UB) si Asociatia Studentilor in Stiinte Politice din UB au amenajat luni, la fintina din Piata Universitatii din Capitala, o urna de vot si au impartit „buletine" trecatorilor care erau indemnati sa scrie cine ar fi, in opinia lor, vinovatii pentru mineriadele din istoria postdecembrista a Romaniei. (Daniela Lita Serb)

Discursul din 15 iunie, programul unui dictator
S
intem in 15 iunie 1990. Sediile partidelor de opozitie, ale mai multor facultati si organizatii civice sint devastate. S-au inregistrat morti si raniti. Sute de tineri sint lipsiti de libertate, fiind detinuti intr-o unitate militara din Magurele si supusi unor interogatorii abuzive, ce amintesc de vremurile de-abia apuse.

Presa favorabila puterii scrie cu lidere de-o schioapa despre esuarea loviturii de stat legionare. Televiziunea publica, detinatoare a monopolului informativ la acea data, vorbeste despre exemplul civic al minerilor. In aceasta atmosfera, Ion Iliescu tine discursul de multumire in fata miilor de mineri sositi la Bucuresti.

Cuvintele sale prefigureaza o Romanie cu nimic diferita de o mare parte a republicilor ex-sovietice de azi.
„Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general, pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica.
Ce s-a petrecut? Am mai spus cu prilejul citorva declaratii: ne-am aflat in fata unei lovituri de stat, data din partea elementelor de dreapta, extreme, o lovitura cu nuanta legionara, fascista."
(...)
„Unica lor revendicare era sa li se ofere un post particular de televiziune. Unora din ei li s-a explicat ce inseamna in special tehnic acest lucru.
Ei vor ca din cele patru canale, unul sa fie monopolul personal al cuiva sau monopolul unui grup anume - pai, asta inseamna libertate de expresie? Noi credeam ca... toate cele patru canale consideram ca trebuie sa fie canale publice, cu acces liber, cu caracter national, cu acces liber al tuturor - asta inseamna libertate, asta inseamna democratie!" (Aplauze puternice)
(...)
„Ce se intimpla acum? Atit unele formatiuni politice si unii oameni politici, unele organe de presa din presa internationala, incearca sa deformeze toata derularea acestor evenimente din Romania. In primul rind, cauta sa dea raspunderea pentru aceasta escaladare a violentei pe seama guvernului.

Totul incearca sa se puna pe seama guvernului, iar in ultima vreme s-au folosit si de prezenta dumneavoastra, sa acuze minerii de acte de violenta impotriva unor cetateni si a unor sedii de partide."
(...)
„Vrem sa stabilim si responsabilitatile celor care au patronat asemenea activitati. Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi, cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii, si armament.

La cladirea Asociatiei „16-21 Decembrie", depozite de bite si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sint arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada."
(...)
„Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada. Despre toate aceste lucruri, si pe plan politic, si pe plan juridic, vrem sa analizam minutios aceste treburi."
(...)
„In ceea ce-i priveste pe Ratiu si pe Campeanu, trebuie sa fim cu atentie: unul este deputat, celalalt senator, se bucura de imunitate parlamentara... (Huiduieli din sala). Va rog, va rog... va rog sa ne acordati tot creditul necesar.
Deci, in ceea ce priveste persoanele politice, trebuie sa procedam cu toata raspunderea, si asa ne-au venit multe semnale din partea unor guverne, organizatii internationale, in legatura cu raspunderea guvernului pentru tot ce se deruleaza astazi in Romania.

Noi ne asumam toata raspunderea, dar va rugam sa ne dati tot sprijinul necesar in legatura cu modul in care vom proceda cu fiecare in parte, pentru ca trebuie sa respectam si legalitatea in acelasi timp, pentru ca altminteri putem fi implicati, acuzati, si folosite acestea pentru incitarea larga a opiniei publice impotriva noastra. N-avem nevoie de asa ceva.

Trebuie s-o facem cu intelepciune, pe baza respectarii tuturor legilor interne si internationale. Inteleg toata indignarea dumneavoastra, sentimentele dumneavoastra sint sanatoase, si simtul acesta al oamenilor de bine niciodata nu greseste; dar asupra modului in care vom proceda cu intelepciune." (Aplauze)
(...)
„In acelasi timp am discutat si ne gindim la instituirea unei garzi nationale, o sa vedem cum s-o denumim, mai exact cu oameni decisi pentru interventii in momente exceptionale, ca cele care au avut loc in 13 iunie. (Urale)
Am retinut si dorinta unora dintre dumneavoastra, mineri din Valea Jiului, care s-au oferit sa se incadreze intr-o asemenea garda nationala, vom lua in considerare acest lucru." (Urale)
(...)
„Populatia a fost mobilizata in urma tuturor acestor chestiuni, este o indignare generala impotriva acestor elemente declasate care s-au dedat la acte de o violenta fara egal.

Eu sper ca sa intretinem acest spirit de combativitate, sa-l anticipam, pentru ca numai prin actiunea hotarita a tuturor oamenilor de bine, a tuturor cetatenilor tarii, vom tine in friu elementele degenerate, elementele declasate, fanatizate, care vor sa destabilizeze tara."
(...)
„Aici nu este vorba numai de forte din interior, care nu se impaca cu gindul ca au pierdut partida, este un scenariu mai larg, pe plan european, a existat o actiune conjugata a fortelor de dreapta care au mers pe ideea ca in toate tarile din Europa de est trebuie sa vina la putere fortele de dreapta.

Dar adevarul este altul - ca fortele de dreapta au vrut sa deturneze Revolutia romana spre dreapta si sa puna mina pe putere!" (Urale)
Sursa: Raport asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990 al BDS si APADOR-CH

Efectele mineriadei: primiti de Europa in restaurant

Membri ai guvernului aflat in exercitiu in iunie 1990 rememoreaza felul in care au resimtit efectele evenimentelor din 13-15 iunie
Stirile despre mineriada au intunecat atmosfera
„Chiar in zilele acelea ma aflam la Washington, la o reuniune cu conducerile Fondului Monetar International si ale Bancii Mondiale. Eram acolo reprezentanti ai guvernelor tuturor tarilor foste comuniste, pentru a prezenta diferite variante de reforma si de privatizare.

In primele zile ale reuniunii, planul pe care eu l-am prezentat fusese foarte bine primit, fiind apreciat ca fiind chiar mai curajos decit al celorlalti reprezentanti, si asta ma facea sa fiu foarte mindru si increzator. Dar chiar atunci au aparut stirile despre evenimentele de la Bucuresti si atmosfera s-a schimbat brusc.

Unii parteneri, carora le inspirasem simpatie in zilele precedente, mi-au spus, cu titlu personal, ca Romania va plati pentru multi ani pretul izolarii. Mi-au mai spus ca, in ce priveste organismele financiare, date fiind interesele lor pragmatice, de afaceri, relatiile s-ar putea normaliza intr-o perioada ceva mai rezonabila, insa cu Uniunea Europeana ne va fi foarte greu.

Am constatat ulterior ca nu se inselau. Tin minte ca am depus eforturi imense pentru a ne intilni cu presedintele de atunci al Comisiei Europene, Jaques Delors, o mare personalitate europeana. Cu greu am reusit sa-l convingem sa aiba o intrevedere cu primul-ministru Petre Roman, la care am participat si eu, ca vicepremier.

Intilnirea a avut loc, in cele din urma, in primavara lui 1991, intr-un restaurant, unde Jaques Delors a venit insotit doar de un singur consilier. Deci, a fost o intilnire cu caracter absolut informal."
Adrian Severin, in iunie 1990 secretar de stat pe probleme de privatizare la Ministerul Economiei, din 28 iunie 1990 ministru pentru reforma

„Cine a facut iunie ‘90 a facut si septembrie '91"

„Momentul respectiv a fost foarte urit deoarece toata aureola data de Revolutie si de alegerile libere s-a prabusit. Cel mai important lucru pe care am putut sa-l fac atunci a fost sa conving asupra angajamentului ca mersul reformei va fi accelerat si ca, in Romania, nu va fi in nici un caz o perestroika.

O vreme, liderii occidentali s-au intrebat ce se intimpla, de fapt, in Romania, dupa care si-au dat seama si am simtit ca faceau o distinctie intre guvernul Petre Roman si Ion Iliescu. Din partea Uniunii Europene n-au fost blocaje semnificative, insa din partea Statelor Unite au fost, pentru o vreme.

Clauza natiunii celei mai favorizate ne-a mai tinut in loc, in special din cauza preocuparii americanilor fata de situatia minoritatii maghiare. In timp, lucrurile au inceput sa se deschida destul de bine, dar firul s-a rupt in septembrie 1991. Eu am mai spus-o si cu alte prilejuri: cei care au facut iunie 1990 au facut si septembrie 1991."
Petre Roman, in iunie 1990 prim-ministru

„Am inteles ca n-am nici o sansa"

„In zilele mineriadei ma aflam la Berlin, la o conferinta Euromoney, unde trebuia sa vorbesc despre oportunitatile de investitii in Romania si despre programul de reforma al noului guvern. Cind am intrat in sala de conferinte, pe ecranele televizoarelor tocmai curgeau imaginile cu violentele de la Bucuresti. Atunci am simtit ca in jurul meu totul se prabuseste.

Organizatorii mi-au spus ca pot sa-mi tin discursul, dar din tonul lor am inteles ca n-am nici o sansa de a-i convinge. Tin minte ca am spus atunci ca tot ceea ce vad pe ecrane este rezultatul actiunii fortelor conservatoare, provenite din fosta Securitate. Acum, peste ani, constat ca am avut dreptate."
Eugen Dijmarescu, in iunie 1990 secretar de stat, presedinte al Agentiei de Coordonare a Asistentei Externe

Un imens rau facut prestigiului Romaniei

Evenimentele din 13-15 iunie au afectat puternic prestigiul international al Romaniei si relatiile cu marile democratii ale lumii. Relatiile cu organismele financiare si politice internationale au cunoscut un moment de criza.
• NATO condamna violentele. Secretarul general al NATO, Manfred Worner, a deplins, in numele Aliantei, „atacurile brutale, tolerate de autoritati" asupra unor persoane nevinovate, precum si devastarea sediilor unor partide si organizatii civice. Peste sapte ani, din varii motive, Romania avea sa rateze admiterea in primul val de extindere a NATO, alaturi de Cehia, Polonia si Ungaria.
• SUA, reactie dura. „Actiunile autorizate de presedintele Iliescu si guvernul sau, din ultimele citeva zile, au lovit in inima democratiei romane". Asa incepea declaratia Departamentului de Stat al SUA, in care se afirma ca „muncitorii chemati personal de presedintele Iliescu ameninta sa readuca regimul autoritar in Romania".

Ambasadorul american la Bucuresti, Allan Green, a refuzat sa participe la festivitatea de investire a presedintelui nou ales, Ion Iliescu.
• Ajutoare suspendate. SUA au suspendat ajutorul alimentar in valoare de 80 de milioane de dolari, acordat in februarie 1990, precum si ajutorul medical de urgenta, in valoare de un milion de dolari. Statele Unite au hotarit ca, pentru moment, sa nu actioneze in directia reacordarii Clauzei natiunii celei mai favorizate. Clauza a fost redobindita de-abia in 1993.
• Ingrijorare in Europa. Ministrii de externe din Comunitatea Economica Europeana au decis, la Luxemburg, suspendarea aplicarii acordului comercial cu Romania.

Ministrul francez de externe, Roland Dumas, a afirmat ca tara sa va aplica principiile inscrise in statutul BERD potrivit carora orice tara care violeaza regulile statului de drept si ale democratiei nu este eligibila pentru sprijinul acestei banci.
• Mesaj rece de la Praga. Presedintele Cehoslovaciei, Vaclav Havel, i-a adresat o scrisoare presedintelui Iliescu in care si-a exprimat consternarea fata de valul de violente de la Bucuresti.

„Daca vrem sa facem parte din comunitatea unor tari libere, care colaboreaza intre ele, intr-o Europa noua, atunci este necesar ca toate problemele sa fie rezolvate cu rabdare si cu mijloace pasnice, respectindu-se pe deplin drepturile omului", scria Vaclav Havel.

La sfirsitul lui 1990, Ungaria, Polonia si Cehoslovacia se reuneau in „grupul de la Visegrad", angajindu-se sa respecte valorile democratiei si sa intreprinda reforme economice radicale. Romania nu a fost admisa in acest grup. Ulterior, Cehia, Ungaria si Polonia au fost admise in primul val atit in NATO, cit si in UE.

Mihai Mincan, Raluca Dan
Ramona Feraru, Laurentiu Mihu






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


406 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by