Centura verde, in loc cu verdeata (de Val Valcu)

de Val Valcu     Adevarul
Joi, 16 iunie 2005, 0:00



"Conurbatia este un model american. Mergi 500 de kilometri pe coasta Atlanticului si nu stii prin ce oras treci, nu stii cand intri si cand iesi dintr-un oras. Orasele europene s-au dezvoltat in interiorul unor ziduri de cetate. Chiar dupa ce au trecut de ziduri, au continuat sa se dezvolte, cu mici exceptii, radial-concentric.

Englezii au venit cu conceptul de green-belt, o centura verde in jurul oraselor, pentru evitarea poluarii, pentru recreare, sport, pentru a nu ne rupe complet de natura. Orasul trebuie sa se dezvolte intensiv, sa-si foloseasca la maximum teritoriul, nu extensiv, devenind un gigant greu de administrat". Asta declara intr-un interviu din 1998, si bine le mai zicea, dl.

Adrian Bold, arhitectul-sef al Capitalei. Poate bucurestenii se asteapta, in aceste zile, sa-l vada pe dl. Bold legandu-se cu lanturi de lama buldozerului, ca sa impiedice sfartecarea "green-belt"-ului din Baneasa. Poate il cauta in fata primariei, la un miting in favoarea dezvoltarii intensive a centrului "cetatii". Sperante desarte. Dl.

Bold e tot arhitect-sef al orasului, asa cum era si in 2001, cand se croiau planurile "miniorasului Baneasa". Si cum va fi, probabil, peste un an sau doi, cand sustinatorii acestei afaceri isi vor fi obtinut vilisoarele si apartamentele promise in zona cu pricina.

In fond, de ce si-ar face mustrari de constiinta un simplu executant, chiar daca are indoieli profesionale asupra unui proiect? Consilierii alesi, in doua legislaturi, au votat in deplin consens ce le-au cerut "developer"-ii din Baneasa. Dezbateri publice n-au fost. In dispret pentru bucuresteni, nici primarul Capitalei, nici consilierii n-au catadicsit sa le ceara parerea.

La podul Basarab s-au dat lupte grele, cinci ani de zile. Consilierii PSD au adus in sala presedinti ai asociatiilor de locatari, ecologisti, chiar si un popa, sa-i afuriseasca pe consilierii Aliantei. Indiferent care au fost adevaratele interese ale politicienilor, dezbaterea era necesara pentru ca problema privea mii de cetateni din Cartierul Titulescu.

Angajarile unor fonduri publice in proiectul privat Baneasa si stabilirea modului in care se va dezvolta Bucurestiul ii privesc pe toti bucurestenii, ba chiar pe toti romanii, fiindca si a lor e Capitala tarii. Daca alegatorii n-au fost intrebati despre subiect, daca dl. Bold nu s-a facut auzit, ramane ca a contat doar dl. Banu! Singurul argument adus in discutie este cel economic.

"Edilii" miniorasului Baneasa sustin ca vor atrage fonduri de aproape un miliard de euro, ca vor da mii de slujbe, ca vor plati taxe care in ani aduc inzecit investitiile pe care le achita, azi, primaria. Pana una-alta, Universitatea de Agronomie se alege, anual, cu jumatate de milion de dolari, conform unui articol de promovare aparut in presa.

Cu totul, vreo 25 milioane de dolari, adunate in cinci decenii. Daca vindea terenul, prin licitatie, putea scoate 200-300 milioane de euro, cu care ar fi construit facultati, campusuri universitare si ar fi putut cumpara cateva sate din Baragan, pentru practica studentilor. Dar pentru asta a fost donat, de Casa Regala, terenul, nu pentru sedii de banci si fundatii de vile.

Altfel, ne asteptam s-o vedem pe dna rector Ecaterina Andronescu vanzand mici la Politehnica si pe prof. dr. Florian Popa inchiriind camere in prosectura Facultatii de Medicina. Nici bucurestenii nu ies prea castigati, economic vorbind, din aceasta afacere. Din Bucuresti nu vor "fugi" doar bogatasii care au nevoie de spatiu.

Firmele si bancile vor migra in Baneasa, unde chiriile ar putea fi mai mici, ca doar terenul e aproape gratis, iar utilitatile sunt platite de primarie. Interesul pentru zona centrala se va reduce simtitor, ca si investitiile.

Orasul ramane cu schelete de constructii neterminate, cu parloaga la Casa Poporului, cu blocuri imbulinate si maghernite soioase, in centru, dar se procopseste cu un cartier de lux, "in afara zidurilor", vorba dlui Bold. Europa a evitat acest model, cum observa chiar arhitectul-sef, pentru ca orasele ei au mostenire culturala, o istorie ce poate fi valorificata.

Investitiile in oras cresc valoarea acestuia si deci averea fiecarui locuitor in parte. Peste Ocean, ca renovezi un building sau sa ridici altul nou, tot un paralelipiped iti iese. In Detroit, albii cu bani au parasit orasul, construindu-si cartiere selecte, cat mai departate de centru, abandonat imigrantilor sau cetatenilor de culoare.

Nu-i mare diferenta de atitudine a bogatasilor de pe la noi, care se trag inspre nord, in vreme ce sudul Capitalei ramane tot mai sarac in infrastructura, dotari culturale si socio-economice. E drept ca, la alegeri, voturile se aduna din cartierele sarace, dar asta nu pare sa-l sperie prea tare pe Videanu, de exemplu, care tocmai a taiat panglica balastierei din Baneasa.

De', cand se uita la santier, omul vede cu ochii mintii kilometri de marmura cu care se vor placa noile cladiri de birouri. Tot mai multi bucuresteni vad insa ca orasul lor e prafuit fiindca s-a distrus centura verde, iar buldozerele au ras parcurile. Primaria poate sa ne bage praful pe gat, dar tot mai putini bucuresteni sunt dispusi sa-i lase sa ne arunce si praf in ochi.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


115 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by