Potrivit indicelui Big Mac, calculat de „The Economist", in acest moment euro este supraevaluat cu 17% in raport cu dolarul, iar francul elvetian continua sa fie valuta cel mai mult supraevaluata. Indicele Big Mac mai arata ca Ungaria ramane cea mai scumpa tara din cele zece state care au aderat anul trecut la UE.

Indicele anual al „The Economist", Big Mac, una dintre cele mai citate unitati de masurare a valutelor inca din 1986, este bazat pe teoria controversata a puterii de cumparare. Indicele se bazeaza pe ideea ca pretul unei valute trebuie sa reflecte puterea sa de cumparare.

Potrivit ultimului indice lansat, un Big Mac costa 3,06 dolari in SUA, in timp ce media in zona euro pentru acelasi hamburger este de 3,58 de dolari, ceea ce inseamna ca moneda euro este supraevaluata cu 17% in raport cu dolarul.

Din cele 10 noi state membre care au aderat la UE, Ungaria continua sa aiba cel mai scump Big Mac (2,06 USD), urmata de Slovenia (2,56 USD) si Lituania (2,31 USD). Romania nu e departe- un Big Mac costa 67.000 de lei, adica 2,25 USD. In acelasi timp, acelasi hamburger costa aproximativ 1,27 USD in China si 0,68 USD in Qatar.

Desi, in ultimele doua saptamani, dolarul a tot recuperat din terenul pierdut in fata euro, analistii cred ca momentul in care moneda americana va costa mai mult decat cea europeana este inca departe. „Este foarte greu de spus, este vorba de un orizont de timp de cativa ani.

Dolarul are anumite deficiente manifestate din punct de vedere al economiei americane, care se confrunta cu probleme structurale", sunt de parere surse din piata bancara.

Aceleasi surse sustin ca pentru acest an sunt posibile doua scenarii in ce priveste moneda europeana: unul presupune ca euro ar putea ajunge la 33.000-34.000 lei la sfarsitul anului, iar altul presupune o apreciere continua a leului pana in trimestrul IV, apoi o depreciere la nivelul de 37.000-38.000 lei pentru un euro.

Cat priveste capitalurile straine, influenta acestora a fost pana acum de neglijat, analistii sustinand ca nu au asistat la intrari sau iesiri masive de capital, cel putin in ultimele doua luni. „Chiar daca au mai iesit capitaluri, nu este vorba de sume importante. Referitor la capitalurile intrate, sunt rezervat.

Investitorii straini obisnuiti sa lucreze pe piete libere este putin probabil sa intre pe o piata atent monitorizata de banca centrala. Incetarea monitorizarii bancii centrale va atrage si o reactie a pietei intr-o directie sau alta", considera surse bancare.

Acestia sustin ca, in ultimele doua luni, pe piata s-au realizat volume limitate de tranzactii, in marje reduse. ( S.S., L.V.)