Patru chestori din fosta conducere a MAI, implicati in negocierea si semnarea contractului de securizare a frontierelor incheiat cu EADS, au fost reclamati la Parchetul General pentru abuz in serviciu.

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a anuntat ca s-a ajuns la o noua intelegere cu EADS pentru a evita suprapunerile cu Programul de securizare a frontierelor prin fonduri PHARE. Doi vicepresedinti ai EADS au confirmat, in cadrul conferintei de presa, ca au acceptat propunerile partii romane.

Sesizare a Internelor catre Parchetul General

Conducerea MAI a sesizat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in legatura cu incheierea contractelor cu Bearing Point (pentru achizitie si studiu de fezabilitate pentru Sistemul Integrat de Securizare a Frontierei – SISF) si cu EADS (pentru realizarea Sistemului Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat – SISFS).

Verificarile efectuate in acest an de Corpul de Control al MAI au aratat ca, de fapt, Studiul de fezabilitate al Bearing Point contine o sinteza a unor studii anterioare, cu acelasi obiect, realizate de alte firme, in folosul Politiei de Frontiera.

O dovada in acest sens este, potrivit ministrului Vasile Blaga, si faptul ca, la 15.07.2004, MAI a incheiat contractul cu Bearing Point, iar a doua zi, Studiul de fezabilitate a si fost predat partii romane.

Desi mandatul de negociere al Comisiei romane era de 500 mii euro, pentru Studiul de fezabilitate si Proiectul Tehnic, partea romana a fost de acord ca partea germana sa realizeze doar studiul, achitand, in acest sens, suma de 430 mii euro.

MAI a formulat o plangere penala la Parchetul General, pentru abuz in serviciu, impotriva celor care au negociat si semnat contractul.

Este vorba despre chestorul-sef (r) Toma Zaharia, fost secretar de stat, chestorul-sef Gheorghe Carp, seful Directiei Generale Organizare, Planificare Misiuni si Resurse, chestorul (r) Gagiu Anton, fost sef al Unitatii de Management al Proiectului, chestorul Badescu Mihai, fost sef al Directiei Generale Reglementari Juridice si

Contencios, si comisarul-sef (r) Tatut Mihai, fost director general adjunct al DGCJC.

In ceea ce priveste contractul incheiat la 12 august 2004 cu EADS, si aici au fost descoperite carente de fond si forma, de natura sa prejudicieze eficienta achizitiei.

Negocierea contractului, in valoare minima de 650 milioane de euro, s-a facut fara a se lua in calcul detalierea bunurilor si serviciilor si nici pretul. Lipsa unui pret ferm constituia un risc major, pretul final putand fi mult mai mare decat cel anticipat.

In plus, in prima anexa a contractului, parafata la 8 octombrie 2004, a fost schimbata natura contractului, din contract de achizitii de bunuri, intr-unul de achizitii a unor sisteme integrate.

Concluzia Corpului de Control a fost ca s-a incalcat principiul utilizarii eficiente a fondurilor publice, iar persoanele participante la negociere au incalcat prerogativele legale conferite de functiile detinute si, in consecinta, nu a fost gestionata corespunzator activitatea in interesul institutiei.

Si in acest caz, conducerea MAI a formulat plangere penala la Parchetul General, pentru abuz in serviciu, impotriva chestorului-sef Toma Zaharia, a chestorului-sef Carp Gheorghe, a chestorului Gagiu Anton si a chestorului Badescu Mihai (in prezent pro-rector la Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza").

In paralel cu ancheta care va fi facuta de Parchetul General, si PNA investigheaza imprejurarile in care s-a incheiat contractul cu EADS. PNA s-a sesizat din oficiu, in urma cu cateva saptamani, dupa ce presa a prezentat o serie de informatii despre posibile fapte de coruptie in acest caz, inclusiv comisioane.

Contractul cu EADS – modificat dupa 5 luni de negocieri

Obligat de Comisia Europeana sa declare, pe propria raspundere, ca nu vor exista suprapuneri ale contractului cu EADS cu fondurile PHARE, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a deschis conferinta de presa destul de tensionat.

„Dupa cinci luni de negocieri, am ajuns la un punct de vedere comun cu EADS", si-a inceput discursul Vasile Blaga. El a spus ca proiectul tehnic al SISF va fi realizat pana la sfarsitul lunii viitoare, urmand a fi validat de Comisia Europeana.

Acceptul oficialilor UE va fi hotarator pentru soarta celor 460 milioane euro de care va beneficia Romania pentru securizarea frontierei.

„UE ne spune: «Daca veti avea o singura suprapunere, ne dati banii inapoi si pe programele PHARE realizate, inclusiv cofinantarea, insa, daca nu exista suprapuneri, nu va luam nimic si va dam in continuare programele PHARE 2004, 2005, 2006 si veti beneficia si de facilitatea Schengen».

Vom depune toate eforturile de realizare a obiectivelor propuse pana la 31.12.2006, pentru a evita activarea clauzei de salvgardare", a promis Vasile Blaga.

Ministrul a dat asigurari ca „nu sunt elemente de ingrijorare fata de integrarea europeana a Romaniei", in ceea ce priveste obiectiunile formulate de UE fata de contractul cu EADS.

Nici alocarea fondurilor PHARE si a facilitatilor Schengen (in valoare de 460 milioane de euro) nu ar fi, in acest moment, in pericol, Vasile Blaga fiind optimist in legatura cu reactia forurilor europene fata de noua intelegere cu EADS, prin care sunt evitate suprapunerile de fonduri.

Nu la fel de optimist s-a aratat ministrul in legatura cu cei care au fost reclamati la Parchet, pentru abuz in serviciu, in cazul EADS. Vasile Blaga a precizat ca ministrii de Finante si de Interne din acea vreme, Mihai Tanasescu si Marian Florian Saniuta, fusesera avertizati cu privire la suprapunerile de fonduri.

Intre momentul incheierii contractului si cel al parafarii primei anexe, in septembrie 2004, au existat doua avertismente ale forurilor europene. Primul a fost la 1 septembrie 2004, din partea lui Fabrizio Barbasso, din cadrul Directiei Generale Externe a UE.

La 22.09.2004, aceeasi Directie atentioneaza autoritatile romane cu privire la suprapuneri cu fondurile PHARE de 122 milioane de euro.

Vasile Blaga a mai aratat ca, la incheierea contractului cu firma Bearing Point, membrii comisiei care nu erau de acord cu termenii negocierii au fost indepartati. Mai mult, desi contractul nu era secret, s-a apelat la o singura sursa.

75 milioane de euro mai putin

Vicepresedintii EADS, Markus Hellenthal si Michael Meissner, au abordat problema negocierii contractului de pe pozitii defensive. Hellenthal a explicat, folosind o prezentare grafica asistata pe calculator, ca s-a inteles cu partea romana sa evite suprapunerile cu fondurile PHARE, care au fost evaluate de EADS la 75 milioane de euro.

Pe de alta parte, Comisia Europeana a identificat suprapuneri de 122 milioane de euro, diferenta fiind justificata de Hellenthal prin faptul ca oficialii UE nu au observat toate detaliile contractuale.

Printre modificarile convenite cu MAI se numara si acceptarea utilizarii tehnologiei standard TETRA, pentru comunicatiile mobile ale SISF, ale caror lucrari au inceput, deja, cu fonduri PHARE. Au fost incluse in obligatiile contractuale si securizarea frontierei de Nord (judetele Satu Mare, Maramures si Suceava).

In ceea ce priveste reducerea sumei stabilite initial, vicepresedintele EADS s-a aratat a fi extrem de intelegator. „EADS este un bun cetatean, a spus Hellenthal, pe un ton usor ironic. Nu ne dorim decat sa indeplinim cerintele clientilor nostri. Un client multumit este cea mai buna reclama".

Pe de alta parte, Hellenthal a aratat ca este important ca EADS sa coordoneze activitatile de subcontractare, pentru a se putea realiza integrarea echipamentelor. In acest sens, au fost, deja, demarate discutii cu anumite firme. Intrebat despre posibila implicare a omului de afaceri Ion Tiriac in acest contract, Hellenthal a negat acest aspect.

Despre vehicularea numelui lui Nicolae Badea si a firmei acestuia, Computerland, in afacere, vicepresedintele EADS a spus ca nu cunoaste nimic in acest sens, dar ca multe companii sustin, fara temei, ca au dobandit parti din contract. „Nu stiu nimic despre comiterea vreunei infractiuni la incheierea contractului.

EADS nu negociaza nimic in afara legii", a mai precizat Hellenthal, cand a fost intrebat daca oficiali de la Bucuresti au fost mituiti cu acest prilej.

Securizarea frontierelor – o afacere de un miliard de euro

Programul de securizare a frontierelor Romaniei costa aproape un miliard de euro. Potrivit ministrului Vasile Blaga, suma exacta ar fi de 920 milioane de euro, asa cum reiese din planul de investitii stabilit in martie 2005. Valoarea contractului incheiat cu EADS este de 650 milioane de euro, din care au fost deja platiti 36 milioane de euro.

Pe de alta parte, pentru programul de securizare a frontierelor ar putea fi folositi 467 milioane de euro, din finantare guvernamentala, fonduri PHARE (160 milioane de euro) si facilitati Schengen (260 milioane de euro).

Sprijinul financiar european (Romania a primit, deja, fonduri de 50 milioane de euro pentru securizarea frontierelor) ar putea fi pierdut daca ar exista fie si o singura suprapunere cu investitiile dezvoltate prin intermediul contractului cu EADS.

Potrivit Comisiei Europene, Romania va trebui sa mai aloce fonduri suplimentare, in valoare de 20 milioane de euro, pentru pregatirea politistilor de frontiera, completarea efectivelor acestora si asigurarea de fluxuri separate pentru turisti, in porturi.

Aceasta ar fi ecuatia pe care MAI o are de rezolvat, pentru securizarea celor 3.147 kilometri de granita, dintre care 2.050 kilometri de frontiera viitoare a UE.

Termenele fixate in contractul cu EADS stipuleaza ca, pana la data de 31 decembrie 2006, trebuie securizata viitoarea frontiera externa a UE, care vizeaza granitele cu Moldova, Ucraina si la Marea Neagra.

In 2007 trebuie securizata frontiera cu Serbia, urmand ca, in urmatorii ani, sa se incheie lucrarile la frontiera interna a UE (granita cu Ungaria si Bulgaria).

Contractul cu EADS a fost semnat la 12 august 2004, de Rainer Hertrich, director executiv al EADS, si chestorul-sef Toma Zaharia, secretar de stat in MAI. La ceremonie au participat premierul Adrian Nastase si cancelarul german Gerhard Schroeder.

Proiectul de securizare a frontierei asigura instalarea unor sisteme de supraveghere performante, realizarea unor centre de comanda si control moderne, echiparea a peste 180 de sedii si centre de instruire ale IGPF. El va asigura extinderea infrastructurii de IT si comunicatii intre institutiile cu competenta la frontiera.

Bearing Point – laudata de ministrul Marko Bela

Bearing Point, firma care a realizat intr-o singura zi studiul de fezabilitate pentru sistemul integrat de securizare a frontierelor romanesti, a fost laudata, in urma cu trei saptamani, de ministrul de stat Marko Bela.

In discursul sau, datat 24 mai si publicat pe site-ul Guvernului, Marko Bela saluta deschiderea filialei din Romania a firmei germane. El aprecia ca fiecare prezenta importanta, fiecare companie prestigioasa care azi anunta interesul pentru tara noastra, este de fapt un nou pas catre dezideratul nostru principal, integrarea.

Pentru o firma asa cum este Bearing Point, Romania ofera specialisti bine pregatiti, conditii si resurse avantajoase", sustinea Bela.

El arata ca Bearing Point este unul dintre liderii mondiali in ceea ce priveste sprijinirea guvernelor si administratiilor in a se apropia de cetateni prin intermediul tehnicilor moderne, precizand ca, deja, in Romania Bearing Point si-a oferit serviciile pentru sectorul bancar, institutiilor asociate cu ISPA si SAPARD, MAI si altor institutii.